„Pirateria in transportul din constructii a ajuns deja la punctul culminant si, daca va continua sa creasca, nu mai avem nici o sansa de redresare. Este cu atat mai periculoasa cu cat vorbim despre un domeniu in care se fac, in mare parte, plati din bani publici, iar in acest moment pana si companiile multinationale au ajuns sa sprijine transportul pirat“, a atras atentia Ilie Raduta, presedinte al Asociatiei Transportatorilor Romani din Constructii (ATRC), cu ocazia conferintei Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT) de la Ranca.
Potrivit presedintelui ATRC, multinationalele care activeaza in domeniul constructiilor de drumuri beneficiaza de pirateria din domeniu, aducand transportatorii la masa negocierilor unul cate unul si punandu-le conditii verbale, prin care le impun sa transporte in camion intre 40 si 45 t masa neta, cu doua avize de expeditie. In acest context, carausul pleaca de la furnizorul de materiale de constructii cu documentatie dubla pentru marfa, avand doua tichete de cantar, pentru fiecare aviz de insotire, iar beneficiarul (constructorul de drumuri sau alti producatori), care genereaza aceasta stare de fapt, nu angajeaza nici o raspundere conform legii.
Pana si bulgarii ne cocoseaza drumurile
„Nu a reusit nimeni si nu cred ca va reusi cineva sa oblige beneficiarul final sa raspunda de greutatea pe care o receptioneaza. Mai mult decat atat, avem cazuri, in momentul de fata, de vehicule care vin din Bulgaria cu depasiri de masa si aduc produse pulverulente (ciment, var), chiar daca la podul de la Giurgiu exista un punct de control al CNADNR. La clienti, noi ajungem cu masa legala, ei ajung cu depasiri de cel putin 20-30% si cu tarife pe masura. Ne intrebam oare, daca pana si strainii au ajuns sa depaseasca masa de transport in Romania, atunci ce pazesc controlorii din granite?! In continuare, CNADNR nu-si face datoria“, a aratat Ilie Raduta.
El apreciaza ca este urgenta si necesara responsabilizarea beneficiarului final, in asa fel incat el sa fie primul care va da tonul unei ordini in ceea ce priveste masa de transport. „Atata timp cat el va refuza sa primeasca marfa cu depasiri de masa, se vor pune lucrurile la punct automat“.
Beneficiarul este cheia problemei
In opinia oficialului ATRC, statul in drum al echipajelor de control ale CNADNR nu inseamna decat pierdere de timp. „Daca ar exista posibilitatea de a-l controla pe beneficiar, nu ar trebui decat sa vizezi care sunt acele destinatii unde ajung marfurile cu masa depasita: statii de mixturi asfaltice, statii de betoane, fabrici de paine (unde ajunge graul), fabrici de cherestea (unde ajunge lemnul), depozite de fier vechi etc. Asa ai putea sa mergi direct la tinta. 99% dintre beneficiari au cantare, nu receptioneaza marfa numai pe baza documentelor si pot fi verificati dupa documentele cu care vin masinile de la furnizor si dupa tichetele lor de cantar, de intrare in gestiune a marfii respective. Daca beneficiarului i se cere o statistica, o data la o luna, a marfurilor receptionate in incinta fabricii lui, va fi constient ca se pot verifica oricand aceste lucruri. Autoritatile ar trebui sa aiba o baza de date comuna, iar verificarile sa fie facute si de Garda Financiara si de Politie“.
Efortul de control s-ar justifica pe deplin tinand cont de implicatiile negative ale transportului pirat. Cei care merg cu suprasarcina fac evaziune fiscala, distrug drumurile si practica tarife semnificativ mai mici decat carausii care se deplaseaza cu sarcina corecta. „Din pacate, carausii care circula la niveluri corecte de masa incep sa dispara de pe piata. Nu mai merita nici sa pornesti camionul, atunci cand altii transporta o cantitate de marfa mai mare cu 40-50%. Asta inseamna ca si tariful este mai mic cu acelasi procentaj decat al tau. Iar aceasta se intampla in situatia in care, oricum, transportatorii erau la limita, practicand marje de profit de 5%. Daca facem un calcul, iesi pe pierdere cu 40%. Ce rost are sa mai pleci la lucru?“, se intreaba Ilie Raduta. El a subliniat ca, in cazul in care este vorba de lucrari de infrastructura realizate din fonduri publice, prin folosirea piratilor, banii nu se mai intorc in circuitul economic. „Din moment ce toate aceste firme, care incaseaza in urma beneficiarului final si sunt tot timpul pe pierdere, au pagube si, mai devreme sau mai tarziu, dau faliment, e clar ca nu reusesc sa plateasca taxe si impozite si, astfel, banii se pierd, nu se intorc in circuitul economic“.
Carausii corecti ar trebui stimulati…
Exista, insa, cateva elemente care ar putea crea un cadru corect de lucru. „ARR ar putea cumva sa sprijine acest sector, al transportului public, prin facilitarea unor taxe mai mici. Vorbim, de exemplu, de rovinieta: nu mi se pare corect ca un transportator cu licenta, cu copie conforma, cu sofer angajat, cu atestat, sa plateasca acelasi cuantum in rovinieta ca si unul ilegal. Cred ca un transportator licentiat nu ar trebui sa plateasca mai mult de 50% din cuantumul din momentul de fata al rovinietei, tinand cont de ceea ce ofera, in prezent, administratorul drumurilor. Ar trebui semnat un contract direct cu ARR, iar CNADNR sa administreze drumul, nu banii. Daca acesti bani sunt bine centralizati, administrati si paziti, se pot face multe lucruri cu ei. S-ar putea ca, in momentul in care ti se elibereaza copia conforma pentru vehicul, cu un contract in spate, sa se efectueze plati trimestriale in contul rovinietei. Aceste fonduri ar putea intra intr-un cont separat gestionat de Ministerul Transporturilor, iar la sfarsitul anului, am avea o evidenta corecta privind sumele incasate de la transportatori. Avand in vedere ca va beneficia de un tarif redus pentru rovineta, carausul va fi incurajat sa se plaseze in legalitate, sa fie licentiat si sa aiba copie conforma“.
… iar statul sa fie mai atent cu banii pe care ii vireaza
Pe de alta parte, atunci cand este vorba despre lucrari publice, statul ar trebui sa oblige antreprenorul general sa subcontracteze firmelor cu licenta care nu supraincarca. „Statul se asigura ca emite un caiet de sarcini, care are, sa zicem, 70% conditii tehnice si financiare impuse antreprenorului general, numai ca nu il obliga pe acesta sa se asigure ca subcontractorii respecta aceleasi conditii ale caietului de sarcini. Pe stat ar trebui sa il intereseze pana unde ajunge si ultimul leu si ca acei subcontractori, pana la a patra sau a cincea mana, sunt legali“, a explicat Ilie Raduta. El a subliniat ca, pe de alta parte, marile companii care au venit din afara si-au adus, in continuare, masini si utilaje pe care nu le-au inmatriculat in Romania, nu le-au licentiat si nu au platit taxele aferente, dar cu care circula pe drumurile publice. „Sunt lucruri vizibile. Nu poate sa spuna nimeni ca nu stia despre ele. CNADNR poate sa le opreasca finantarea. Garda Financiara sau Ministerul Finantelor ar trebui sa se autosesizeze, pentru ca sunt vehicule care produc venituri“, a concluzionat presedintele ATRC.
Solicitari ATRC – FORT
– Stoparea cantaririi axa cu axa la vehiculele care transporta marfuri pulverulente – cimentruck
– Echivalarea ca portanta a suspensiei pe arcuri cu cea pe perna de aer
– Introducerea obligativitatii beneficiarului transporturilor de a nu mai receptiona marfuri cu depasiri de greutate
– Amplasarea copiei conforme in interiorul cabinei la loc vizibil
Meda BORCESCU
