Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (II)

Continuăm, în această ediție a revistei Ziua Cargo, prezentarea câtorva elemente interesante despre Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, despre a cărui istorie am povestit în numărul trecut.

Vă mai amintiți vechile manuale de istorie de pe vremea când eram copii? Multe dintre exponatele cu care se laudă Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța erau ilustrate acolo, parca invitându-ne să le descoperim și pe viu.

Muzeul expune piese de arheologie preistorică, greacă, romană, bizantină și medievală, printre care se numără unelte de silex, ceramică, unelte și arme (din piatră, bronz și fier), elemente de arhitectură, artă sculpturală, vase de sticlă, bijuterii; numismatică: monede de bronz, argint și aur, ca unicate fiind monedele scitice.

Tezaurul de la Tomis În două săli amplasate la parterul muzeului, sunt reunite monumentele arheologice cu valoare deosebită, rarități și unicate. Printre acestea se numără colecția de statuete tip Tanagra (din epocile elenistică și romană timpurie); vase ceramice antropomorfe sau cu reprezentări dionisiace; tezaurul tomitan de sculpturi descoperit în 1962; colecția de portrete imperiale (Antonius Pius, Caracalla, Gordian III, Filip Arabul, Constantin); colecțiile de podoabe din aur (inele, cercei, brățări, pandantive, cruciulițe), geme și camee; tezaurul de vase din argint descoperit la Sucidava-Izvoarele.

Pentru că am amintit de tezaurul de la Tomis, merită să precizăm câteva aspecte în legătură cu acesta.

Tezaurul este compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar Fortuna cu Pontos; aedicula cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu reprezentarea Cavalerului Trac; basoreliefuri ale lui Hermes, zeul comer- țului; statuete ilustrând-o pe zeița Cybele; Selene – Luna în carul tras de doi tauri albi cu care circula pe bolta cerească; Cele trei Grații și Mithras răspunând taurul. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă, cu cât, printre cele 24 de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și ale cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante.

Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime.

Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu.

Milenii și civilizații Etajul I al muzeului este amenajat cronologic – de la paleolitic până la evul mediu: colții de mamut de dimensiuni mari de la Poarta Albă, ceramică Hamangia; sabia miceniană de la Medgidia (secolul al XIV-lea a.Ch.) și depozitele de seceri, topoare și podoabe din bronz descoperite la N. Bălcescu, Constanța, Gura Dobrogei; statuia din calcar a unei căpetenii traco-scitice (descoperită la Sibioara) și un cazan de cult din bronz (găsit la Castelu), ambele din secolul al V-lea a.Ch.; colecția de amfore grecești și fragmente arhitectonice din marmură de la edificiile publice de epocă elenistică, descoperite la Tomis, Histria, Callatis; monumente epigrafice din cetatea de la Albești.

Perioada romană este intens reprezentată, prin materialele descoperite: documente epigrafice, cărămizi ștampilate, stâlpi miliari, elemente de arhitectură, unelte agricole, materiale ceramice diverse, între care se remarcă colecția de opaițe, sculptură laică, votivă și funerară – busturile unor cetățeni, un cadran solar, reprezentările divinităților Venus, Apollo, Hercule, Cybele, Cavalerul Trac, portretele și stelele funerare.

Ultimele două săli ale etajului ilustrează desăvârșirea formării poporului român: locuință românească de secol X de la Capidava, reconstituită, obiecte de cult, precum și așezământul monahal de la Basarabi.

Din perioada bizantină provin: colecția de monede schifate descoperite la Isaccea, ceramica, uneltele și podoabele descoperite la Gârlița, Capul Viilor (Histria), Castelu, Dinogeția etc. Pentru secolele XVII – XVIII sunt expuse arme, obiecte și carte de cult, podoabe, obiecte de uz casnic și vase ceramice smălțuite.

Etajul III ilustrează epoca cuprinsă între perioada de destrămare a societății reprezentată, prin în 1940: obiecte tridimensionale, documente și fotografii originale, cărți, hărți, machete.

Cu speranța că v-am trezit curiozitatea de a descoperi istoria acestor meleaguri, din neolitic și până în epoca modernă, încheiem aici povestea noastră, invitându-vă să descoperiți mai multe secrete ale Tomisului pe viu, vizitând acest interesant muzeu.

Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.