O PROBLEMĂ CARE TREBUIE LUATĂ ÎN SERIOS: Anxietatea la șoferii profesioniști

Sănătatea mintală și bunăstarea emoțională sunt părți importante ale siguranței și sănătății angajaților. Pandemia de COVID-19 a creat noi provocări în modul în care mulți oameni lucrează și se conectează cu ceilalți, ceea ce poate crea sentimente de stres, anxietate sau depresie. Este important să acordați atenție acestor sentimente, la voi și la ceilalți, și să fiți conștienți de resursele disponibile pentru a le gestiona. Ce legătură au pandemia, anxietatea și jobul de șofer profesionist?

Andreea Gheorghe

Nu e ușor să rezum tratate despre anxietate în câteva rânduri, dar voi schița câteva dintre simptomele întâlnite la șoferii profesioniști, în cadrul ședințelor de consiliere psihologică, de la cabinet.

Pandemia poate provoca anxietate, adică o frică de ceva ce încă nu s-a întâmplat, prin gânduri negative, multe și nesfârșite, proiectate chiar în scenarii mentale și simptome fizice ca: bătăi accentuate ale inimii, senzația de nod în gât sau că respirația nu e una normală, neliniște, tremor, amețeală, senzația de epuizare, schimbări de somn, de alimentație și unele dureri fizice.

Ce se întâmplă în spatele parbrizului?

Anxietatea legată de îmbolnăvirea COVID-19 care poate atinge emoțional persoana din spatele parbrizului unui camion sau al unei dube, influențează activitatea șoferului prin indicatori ca:

  • oboseală, deoarece somnul nu este unul odihnitor, sau apare chiar insomnia
  • de aici nu mai este mult până la lipsa de concentrare
  • sau până la decizii nu tocmai benefice pentru companie, cu privire la încărcare/descărcare, arimarea mărfii și alte probleme ce se pot ivi pe traseu.

Cabina favorizează atacurile de panică, de exemplu, fiind un loc mic și, după caz, îngrijit, ordonat sau nu.

Voi reda un anumit tip de discurs, pe care l-am întâlnit des, în cabinet:

Nu mai pot să dorm, să mănânc, slăbesc pe zi ce trece. Gândurile sunt îndreptate către boală. Dacă mă îmbolnăvesc aici, într-o altă țară? Nu au loc pentru cetățenii lor, dar pentru mine, ca român. O să mor singur.”

Niciunul nu a cerut concediu. Angajatorul a fost cel care a observat schimbări și le-a propus asta, ceea ce e de punctat.

Anxietatea te sperie, dacă nu o recunoști

Și fizic, pentru că ți-e rău fizic, dar și psihic, nu mai știi ce e cu tine și, în plus, se adaugă frica de a împărtăși cu apropiații, cu colegii, cu firma ce ți se întâmplă, activând în scenariul de care vorbeam la început. Ce vor spune ceilalți, dacă află? Dacă zic că am înnebunit? Dacă mă dau afară?”

Problema nu este că apar astfel de manifestări, ci că ele nu sunt luate în serios, astfel încât să fie tratate și atât de o parte omul, șoferul, cât și de cealaltă parte compania să minimizeze problemele apărute pe această temă. De ce nu sunt luate în serios de la primele simptome? Din lipsă de informație și din lipsă de comunicare.

Ce puteți face ca firmă?

  • Să cunoașteți cu ce se confruntă unii dintre șoferi, în această perioadă, și să informați angajații că e necesar, în primul rând pentru ei, dar și pentru companie, atunci când observă anumite simptome amintite în acest articol, să consulte un specialist: psihoterapeut sau psihiatru, după caz. Este mai important să se trateze decât să aștepte să treacă niște simptome. În funcție de personalitatea fiecăruia, de contextul prezent și de evenimente trăite de fiecare, anxietatea se poate alătura și depresiei sau unor tulburări de personalitate și consecințele pot fi grave, ajungând până la sinucidere, în cazurile excepționale.
  • Dispecerii să fie informați cu privire la acest aspect, ei fiind primii care pot observa schimbări în comportamentul șoferului. De la cel de zi cu zi, de comunicare (dacă devine ușor iritabil, dacă pune mai multe întrebări decât de obicei, sau dacă abia mai vorbește, dacă e mai panicat că nu găsește rapid adresa, dacă spune că iar nu a dormit și e obosit), sau dacă face greșeli mai mari sau mai dese, comparativ cu istoricul lui în firmă etc.

Ce ai de făcut, ca șofer?

  • Comunică cu familia, colegii, supervizorii despre stresul resimțit uneori, astfel încât să punctezilucrurile care îți provoacă stres și să colaborați pentru a identifica soluții.
  • Identifică acele lucruri asupra cărora nu ai control și fă tot ce poți cu resursele disponibile.

Poți lua măsuri în privința lucrurilor asupra cărora ai control, cum ar fi spălatul pe mâini, purtarea măștii, evitarea zonelor aglomerate, respectarea distanței minime între persoane, și evită gândurile asupra incertitudinii infectării sau a unui final nefericit.

  • Crește-ți senzația de control, prin dezvoltarea unei rutine zilnice, atunci când este posibil – în mod ideal, una care să fie similară cu programul înainte de pandemie.
  • Când faci pauze, câteva minute le poți folosi pentru a te întinde, a face exerciții fizice. Iar, acasă, nu renunța la a te întâlni și cu prietenii, colegii de muncă, păstrând normele actuale – contează pentru sănătatea psihică. Petrece timp în aer liber, fie fiind activ fizic, fie relaxându-te.
  • Fă lucruri care îți plac, în afara orelor de lucru.
  • Moderează expunerea la comunicarea mediatică.
  • Dacă simptomele de anxietate sau atacuri de panică au apărut deja și le-ai identificat și persistă de mai mult de două săptămâni, nu mai amâna și ia legătura cu un psiholog. E bine să știi că poți beneficia de ședințe și online, așa că faptul că nu ești în orașul tău săptămânal, pentru o perioadă, nu este o scuză.

deprehub.ro
Helpline gratuit anti anxietate 24/7

Andreea GHEORGHE

psiholog specializat în psihologia transporturilor

gheorghe.andreeaioana@yahoo.com

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.