Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, a anuntat ca va rezilia contractul cu firma Sedesa si va scoate la licitatie, separat, cele zece strazi ramase nereparate in zona Pilot a Centrului Istoric. Reabilitarea acestei zone, in valoare de 20,7 milioane de euro, trebuia sa dureze 18 luni de la data inceperii lucrarilor – septembrie 2006 -, insa firma a tras de timp, motivand ca lucrarile au fost impiedicate de descarcarile arheologice. Cum insa a fost platita in toata aceasta perioada, nici nu s-a grabit. Despre modul in care va impulsiona lucrarile de restaurare, dar si despre planurile sale de obtinere a fondurilor, ne-a vorbit edilul Bucurestilor intr-un interviu acordat revistei ZIUA CARGO.
Ati anuntat ca strazile din zona pilot a Centrului Istoric vor fi gata pana la iarna, dupa ce veti renunta la contractul cu firma Sedesa si veti licita fiecare artera in parte. Vreti sa organizati la anul Zilele Bucurestilor in aceasta parte a orasului vechi, complet restaurata?
Unii spun ca va dura 150 de ani, dar nu va fi asa. Schimbam foaia, nu mai merg pe licitarea strazilor la pachet, pentru ca mi-am luat-o in barba o data. O sa licitez fiecare strada in parte, in asa fel incat lucrarile sa porneasca toate in acelasi timp. Planurile exista, bani – am la dispozitie, deci nu stiu ce mai am de asteptat. Pe noi, la municipalitate, ne intereseaza sa reluam programul cu strazile si sa terminam cu ce avem de reziliat, pentru ca au trecut doi ani si jumatate si nu s-au facut decat patru strazi din 14. Trebuie sa terminam, cel putin strazile Lipscani si Smardan, pentru ca lumea a cazut cu nervii la pamant de cand s-au decopertat acestea. Strazile pe care au inceput sapaturile au ramas asa un an si jumatate, cat a durat descarcarea arheologica. Nici pana in ziua de astazi nu s-a stabilit foarte clar ce avem de facut cu fresca pe care au gasit-o aici. Incercam acum, impreuna cu cei de la Ministerul Culturii, sa punem la punct o solutie ca sa putem sa incheiem strada Lipscani, care este aproape pe jumatate terminata din punct de vedere al canalizarilor.
Dar daca, dupa reluarea lucrarilor, firmele nou angajate de primarie se vor lovi de aceeasi problema a descarcarilor arheologice?
E posibil sa se intample si acest lucru, dar toate prelucrarile astea arheologice – sa le spun asa – s-au ridicat la un milion si jumatate de euro. E mult, nu e mult – nu stiu sa spun, dar problema mea e ca se opresc lucrarile. Am discutat cu domnul Damian (Stefan Damian, director in Ministerul Culturii, n. red.) si i-am explicat nemultumirea mea. A durat mult pana cand dansii au venit si ne-au spus cum trebuie conservate lucrarile – raspunzi penal daca gasesti un vestigiu dintr-un sit si mergi inainte cu sapaturile. Dar, de exemplu, a durat un an si jumatate descarcarea arheologica pentru o fresca de pe o suprafata de 500 de metri de pe Lipscani.
Dar legea ce prevede?
Legea prevede ca, pana nu spune arheologul „Da, situl acesta poate fi facut vizitabil, il izolati“, nu continuam lucrarile.
Si nu ati incercat sa incheiati un protocol cu institutiile abilitate, astfel incat sa urgentati operatiunea de descarcare arheologica?
Ce protocol?! Eu am o lege pe care o respect. Problemele tin de comunicare si de faptul ca trebuie sa se ia o hotarare mai repede, iar acest lucru depinde de Comisia de Monumente. Oricum, in caietele de sarcini pentru viitoarele licitatii se va preciza clar ca firmele nu vor fi platite pe timpul descarcarilor arheologice. Contractele de executie vor cuprinde refacerea infrastructurii, pavarea strazilor, iluminatul public si instalarea de mobilier urban, pastrand aspectul istoric.
In ianuarie, ati fost la Praga, unde primarul de acolo, Pavel Bem, v-a dezvaluit din secretele operatiunii de restaurare a zonei istorice a orasului, care a fost un succes pentru capitala ceha.
Unul dintre cele mai mari „secrete“ a tinut de parteneriatul public privat – au dat toate cladirile investitorilor cu care s-au asociat si, astfel, au reusit sa le transforme aproape peste noapte in zone de interes. Este vorba despre o participare internationala, ca sa zic asa. Primarul mi-a promis ca, pe masura ce ne adresam Uniunii Europene, va incerca sa isi mobilizeze si el fortele. Este in relatii foarte bune cu presedintele – am senzatia ca fac parte din acelasi partid – si poate fi un avantaj pentru noi faptul ca Cehia detine presedintia rotativa, semestriala, a Uniunii Europene.
O sa incercati sa obtineti finantare pe proiecte structurale?
O sa incerc sa abordez si fondurile structurale. Nu pot sa ma descurc cu cateva milioane, mai ales tinand cont de faptul ca urmeaza fatadele la restaurare. Am purtat discutii cu proprietarii cladirilor, iar municipalitea va reabilita fatadele celor 44 de cladiri pe care le detine in Centrul Istoric. Hotelul Concordia este proprietate privata, dar am discutat cu proprietarul sa vedem ce putem face acolo ca sa devina vizitabil, sa punem o placuta pe care sa se scrie cu mai multa demnitate ce s-a intamplat acolo, ca sa nu uite posteritatea (este locul in care, in 1859, liderii partidelor au decis ca Alexandru Ioan Cuza sa fie domn al Moldovei si al Tarii Romanesti, n. red.).
Cat s-a cheltuit pana acum cu lucrarile din Centrul Istoric?
Primaria Capitalei a cheltuit, din 1999, suma de 42 de milioane de euro pentru reabilitarea Centrului istoric, dar, cu toate acestea, se inregistreaza intarzieri la platile catre constructori, dar si probleme de legalitate pentru continuarea lucrarilor. Habar n-am unde s-au dus banii astia…
Magda SEVERIN
