Stivuitoarele sunt, uneori, micii eroi din umbră, care atrag mai puțin lumina reflectoarelor decât autoturismele sau camioanele. Dar acești mici meșteri mari sunt indispensabili în logistică, preluând cele mai grele sarcini de ridicare, transport și stivuire a paleților sau a baloților într-un depozit și umplând, cu eficiența lor, camioanele, cât ai bate din palme. Dar puțină lume știe că, la început, au fost, în cazul STILL, de fapt, generatoarele electrice…
Europa anului 1920. Continentul își revine, încet, după suferința Primului Război Mondial. Este un timp de suișuri și coborâșuri economice, cauzând turbulențe sociale.
În Germania, uzinele Krupp livrează primul motor de tren, cu abur, de design propriu, destinat transportului greu de mărfuri. Peste tot în Europa, capacitățile de transport sunt solicitate la maximum și traficul de marfă crește încontinuu. În Hamburg, trenurile de metrou sunt electrificate. Electrificarea, la modul general, devine sinonimul mobilității în creștere și dinamica dezvoltării industriale a Germaniei.
Până și distracția germanilor apasă pedala de accelerație: în Berlin este imprimat primul vinil de jazz, iar popularul dans „Shimmy” generează o adevărată nebunie. Arhitectura Hamburgului se schimbă, prin viziunile urbane ale lui Fritz Schumacher și Fritz Höger. Mobilitatea și accelerația marchează spiritul vieții de zi cu zi. Secolul vitezei pare a începe cu adevărat.
Logistica devine logistică
În 1923, Hapag lansează la apă vasul său port-drapel „Albert Ballin”, de 20.000 GRT. Acesta reprezintă punctul de plecare al unei expansiuni strategice, care face din expedițiile oceanice unul dintre principalele motoare de creștere economică a Germaniei. Mecanizarea rapidă a producției și transporturilor și complexitatea fluxului de mărfuri ajung să facă din logistică un factor de succes, pentru prima dată în istorie. Mobilitatea, viteza, fiabilitatea și orientarea către servicii devin avantaje competitive într-o economie globală aflată în expansiune.
Timpul începe să însemne bani. De exemplu, în reparația numeroaselor dispozitive electrice care mută mărfurile acolo unde este nevoie de ele. Aceasta este o necesitate pe care un tânăr expert în electronică o recunoaște, la vârsta de numai 22 de ani. În consecință, pune bazele propriei sale afaceri, deschizând un atelier de reparații pentru motoare electrice.
Un debut electrizant…
Astfel își începe Hans Still afacerea, cu numai doi angajați, pe strada Spaldingstraße, din Hamburg. Încă de la început, Hans a manifestat un simț deosebit pentru cerințele și necesitățile companiilor, în special ale celor de dimensiuni medii.
Numai peste un an, începe să își dezvolte propriile produse, pe baza cerințelor clienților săi. Recunoaște necesitatea unor surse mobile de electricitate și merge la sigur, cu generatorul „Lichtstation Matador”. Mai târziu, vor urma câteva generatoare de dimensiuni mai mici, portabile, capabile să producă electricitate oriunde este nevoie. STILL începe să livreze aceste produse în toate colțurile lumii. În acest mod, tânăra companie a putut crește, o dată cu cerințele clienților săi în privința proiectelor și serviciilor mobile.
Dezvoltarea dinamică a companiei, în primii ani după înființare, se reflectă și în numărul angajaților. În 1924, număra deja 20 de angajați, zece ani mai târziu 500 și, după încă o decadă, 1.000 de STILLiști. Unul dintre motivele succeselor în vânzări a fost faptul că Hans Still a înțeles încă de timpuriu importanța publicității, un aspect la care astăzi ne referim sub umbrela noțiunilor de comunicare corporate și de produs.
În timp ce primele reclame purtau încă sloganul „Ajutor rapid – reparații de motoare electrice”, primul său produs de succes, Matador, atrage deja atența clienților printr-un design în still „art-deco”. Apoi, încă în 1924, Hans Still își face debutul, cu produsele sale, la târgul din Leipzig, profitând de orice oportunitate pentru a-și crește gradul de prezență și de a-și ancora adânc nivelurile de competență în opinia publică. Acest lucru face din Hans Still unul dintre puținii inventatori care și-au creat și propria strategie de publicitate.
Succesul generatorului Matador devine un simbol al evoluției economice bazate pe o cerere în creștere pentru energia electrică, așa cum a fost și cazul cărucioarelor electrice care au apărut în următorii ani. Acestea erau vehicule electrice echipate cu o sursă independentă de electricitate, potrivite unor aplicații dintre cele mai diferite. Chiar și până în ziua de astăzi, aproape toate spitalele din Hamburg se bazează pe generatoare de urgență fabricate de STILL. În toate aceste dezvoltări, Hans Still face din calitate și rezistență prioritățile sale de top.
Responsabilitate socială
Pe fondul unei dezvoltări spectaculoase a lumii transporturilor, în special a celui feroviar și aerian, Hans Still duce o a devărată luptă pentru dezvoltare. Inițial, continuă să se concentreze pe elaborarea gamei de generatoare mobile, la ora respectivă disponibile cu capacități de până la 10 kW. Începând din 1935, aceste sisteme mobile devin o parte fixă a gabmei sale de produse.
În afară de inovațiile tehnologice, Hans Still pune accentul, începând tot de prin 1935, pe aspecte ale culturii sale corporate, pe beneficiile, dar și pe responsabilitățile creșterii rapide a forței de muncă. Pune bazele unor echipe sportive ale companiei, care încă sunt o realitate la STILL și în ziua de azi. De asemenea, este stabilită o schemă de sugestii în cadrul companiei, iar serviciul medical, precum și prezența unui doctor, devin un standard la STILL. În 1940, Hans pune bazele unei organizații de întrajutorare pentru STILLiștii aflați în dificultate, denumită „Nothilfe Hans Still e.V.”; o structură care încă mai există și astăzi, la rândul ei. Un an mai târziu, este inaugurată biblioteca uzinei, pentru a îmbunătăți nivelul de cunoștințe și informații al angajaților. Iar în 1943, au fost disponibile pentru angajați primele apartamete de închiriat la prețuri pe care și le puteau permite.
Deși Hans Still se afla, încă, în linie cu „tradițiile” antreprenoriatului de secol 19, fondatorul companiei a identificat imediat avantajul competitiv al loiaizării angajaților în cadrul unei firme în dezvoltare accelerată.
La vreme de război
Ca multe alte companii germane, în anii ‘40, STILL a început să dezvolte din ce în ce mai multe produse militare, printre care se numărau luminile de căutare pentru armele antiaeriene, fiind, curând, considerată o companie vitală pentru război. Hans Still devine membru al organizației NS și, mai târziu, devine lider al economiei de apărare. La începutul anului 1945, personalul companiei ajunsese la 1.500 angajați, capacitatea se afla în expansiune continuă, iar producția s-a triplat față de începutul anilor 40.
În contextul în care toți bărbații apți pentru serviciul militar fuseseră încorporați, antreprenorii din economia de război a Germaniei au trebuit să se bazeze pe munca silnică, pe muncitori deportați din alte țări. Către sfărșitul lui 1944, întreaga economie germană număra aproximativ 7,5 milioane de persoane forțate să munească în Germania, adică aproximativ 20% din totalul muncitorilor.
În ciuda puținelor materiale documentare disponibile, un studiu condus în 2004 de către Linde AG a descoperit că la STILL au lucrat în perioada respectivă 30 de deportați din Belgia, Franța, Grecia, Olanda, Italia, Iugoslavia, Croația, Letonia, Cehoslovacia și Ucraina. De aceea, la inițiativa consiliului de conducere Reitzle, Linde AG a plătit despăgubiri, inclusiv în numele STILL, către Fondul German Național pentru Victimele Nazismului.
„Dezmembrarea” Germaniei, la sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial, a marcat „punctul zero” de la care au trebuit să repornească multe companii germane, printre care s-a numărat și STILL. Aproximativ jumătate dintre facilitățile de producție ale companiei din Hamburg fuseseră distruse în timpul războiului, iar personalul scăzuse la 500.
Iar de aici lucrurile încep să se îndrepte cu adevărat într-o direcție din ce în ce mai interesantă pentru industria logisticii.
(Va urma)
Traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
