În lume sunt utilizați 1,7 milioane de roboți, de la drone, la echipamente medicale și industriale. Tehnologia de astăzi permite producţia de camioane care pot funcţiona fără şofer, care sunt incluse în categoria roboţilor. Parlamentul European (PE) lucrează la statutul lor legal.
Un raport în acest sens, votat în plenul PE la începutul anului, propune acordarea unui statut juridic roboților și calificarea acestora drept „persoane electronice”, plus definiții și norme care să reglementeze modul în care aceste aparate interacționează cu oamenii.
Autoarea raportului, Mady Delvaux (S&D, Luxembourg), a explicat, într-un interviu apărut pe site-ul PE, că „roboții sunt identificați ca fiind mașini fizice, echipate cu senzori și interconectate, astfel încât să poată aduna date. Roboții din următoarea generație vor învăța mai multe lucruri singuri. Cele mai cunoscute, în acest sens, sunt mașinile care se conduc singure. Apoi, mai avem drone, roboți industriali, roboți de îngrijire, roboți pentru divertisment – jucăriile, roboți folosiți în agricultură etc. Când vor apărea roboții care învață singuri, va fi nevoie de diferite soluții și solicităm Comisiei să analizeze soluțiile. Una ar putea fi ca roboții să primească o «personalitate electronică», cel puțin în cazul în care sunt implicate compensațiile. Este ceva similar cu ce avem acum pentru companii. Avem nevoie de un cadru legal pentru roboții care sunt acum pe piață, sau vor fi în următorii 10-15 ani”.
Cooperare cu oamenii
Oamenii care se tem că își vor pierde locul de muncă în detrimentul roboților primesc asigurări că nu se va întâmpla așa, ci vor fi create noi joburi. „Cred că vor exista întotdeauna locuri de muncă pentru persoane slab calificate. Roboții nu vor înlocui oamenii, ci va exista o cooperare între oameni și roboți. Solicităm Comisiei să se uite la cum vor evolua lucrurile și ce fel de sarcini vor fi preluate de către roboți. Acesta poate fi un lucru bun, atunci când vorbim de muncă grea. De exemplu, în cazul în care aveți nevoie să transportați mărfuri grele, sau atunci când un loc de muncă e periculos”, a arătat europarlamentarul.
În privința responsabilității pentru acțiunile robotului, Mady Delvaux a precizat că există două opțiuni: „În conformitate cu principiul răspunderii stricte, ar trebui să fie un producător care este răspunzător, pentru că el este cel mai bine plasat pentru a limita pagubele. Apoi, el se poate întoarce împotriva furnizorilor săi. Cealaltă opțiune este o abordare de evaluare a riscurilor, conform căreia testele trebuie să fie efectuate înainte și compensațiile trebuie împărțite între toate părțile implicate. De asemenea, ne propunem să existe o asigurare obligatorie, cel puțin pentru roboții mari”.
Referitor la inițiativa preluată de PE în această chestiune, Mady Delvaux a afirmat că „vor fi stabilite principii europene comune și un cadru juridic comun, înainte ca fiecare stat membru să-și pună în aplicare propriile legi, diferite de la țară la țară”. „Standardizarea este, de asemenea, în interesul pieței. Europa se pricepe la robotică, dar, dacă vrem să rămână lider, trebuie să avem norme comune. Marea problemă este siguranța și protecția datelor. Roboții nu pot funcționa fără un schimb de date, așadar mai există și întrebarea «cine va avea acces la aceste date?».” Raportul invită statele membre să reflecteze asupra acestui subiect, pentru că nu este de competența UE.
La Paris circulă un autobuz fără șofer
În Franța, circulă primul autobuz electric fără şofer: merge singur, ghidat de GPS şi senzori, iar pietonii nu au motiv să se teamă de el, deoarece încetinește şi frânează dacă îi sare cineva în faţă. Autobuzul are, deocamdată, un traseu de numai 130 de metri, între gările Lyon şi Austerlitz, dar autorităţile vor să extindă folosirea lui. Singurele inconveniente sunt viteza de doar 15 km/h şi numărul redus de pasageri: 6. Avantajele sunt, însă, evidente. „Nu poluează şi poate fi parcat mult mai uşor”, afirmă Jose Gomes, angajat RATP.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
