…De cele mai multe ori, cu viteză mult prea redusă… în multe cazuri, așa cum ne-am obișnuit, din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate. Unde ne mișcăm mai bine? Unde ar fi bine să îmbunătățim lucrurile? Sunt întrebări la care s-au căutat răspunsurile cu ocazia dezbaterii dedicate mobilității organizate, la sfârșitul lunii martie, la București, de revista de business româno-germană DeBizz, în parteneriat cu România Durabilă.
România pierde competitivitate internațională, pentru că infrastructura nu este dezvoltată, raportat la nevoile țării. Iar în aceeași situație se află și companiile românești, care sunt într-o situație de dezavantaj. Este de părere Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și director general al AHK România, care, cu ocazia evenimentului DeBizz, a pus întrebarea: „Ce anume nu funcționează, dacă, după 25 de ani, discutăm, în continuare, despre nevoile infrastructurii?”.
În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii în zonele deficitare ale țării ar favoriza realizarea de investiții. În caz contrar, diferențele dintre Est și Vest se vor adânci. „Trebuie să vedem ce va face România în noul program de finanțare UE, din intervalul 2014 – 2020. Există sume destinate României”, a atras atenția Sebastian Metz.
Unii pierd… alții câștigă…
Lipsa infrastructurii a dus, însă, la dezvoltarea aviației generale. Potrivit lui Andrei Zincenco, președintele Asociației piloților și proprietarilor de aeronave din România (AOPA România), utilizarea de mici avioane private, având câteva locuri, s-a dovedit extrem de utilă pentru persoanele care nu își mai permit astăzi să piardă timpul în trafic.
„Avem foarte mulți membri care folosesc avionul personal. Vorbim de avioane de la 2 la 6 locuri maximum, pentru care este angajat inclusiv un pilot, astfel încât proprietarul, așezat pe locul din spate, își poate rezolva problemele de serviciu, utilizând laptopul. Câștigă foarte mult timp astfel”, a menționat el. Altfel spus, aviația generală a rezolvat problema foarte românește: dacă este o groapă, decât să dai în ea, mai bine zbori pe deasupra. „Cu acest tip de transport, mult mai mic decât liniile aeriene, România devine o țară în care poți să fii foarte mobil, în care, pe ruta București – Oradea, într-un zbor de plăcere, faci două ore și 30 de minute, fără să te grăbești”, a mai spus Andrei Zincenco.
De menționat că acest tip de trafic a fost susținut inclusiv prin apariția unei rețele de aerodromuri private, iar infrastructura aeroportuară este în continuă dezvoltare.
Dezvoltare „smart”
Și dacă România stă prost din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, stă mult mai bine din punctul de vedere al infrastructurii digitale, conform președintelui Smart City Brașov, Cristian Macedonschi. „Trebuie să învățăm să utilizăm infrastructura digitală, unde România stă bine, ca s
ă putem câștiga timp. În final, totul se învârte în jurul mobilității”, a apreciat el, menționând că dezvoltarea inteligentă are ca țintă principală ridicarea calității vieții oamenilor. „Un oraș inteligent, o țară inteligentă, o economie inteligentă, au nevoie de infrastructură, care stă la baza oricărei dezvoltări. La Brașov, pe partea de oraș inteligent s-au făcut mulți pași, pe transport public, dezvoltare turistică inteligentă, pe iluminat – suntem singurul oraș din țară cu un adevărat iluminat inteligent”, a precizat Cristian Macedonschi.
În București, însă, lucrurile nu par a fi, însă, tocmai „smart”, din punctul de vedere al congestiei traficului. Conform statisticii realizate de TomTom, producător olandez de sisteme de navigație prin GPS, citate de Corneliu-Teofil Teaha, General Manager Teaha Management Consulting, Bucureștiul este pe locul 5 în lume în privința blocajelor în trafic. „Capitala României se află în urma orașelor Mexico City, Bangkok, Jakarta și Chongqing”, a precizat el, subliniind că singura alternativă la decongestionarea acestui trafic infernal este un transport public eficient.
De asemenea, Florin Pîrvu, fondator Autovit, a apreciat că, printre soluțiile pentru descongestionarea traficului, se numără implementarea unui transport public eficient și rapid, precum și sporirea locurilor de parcare. În schimb, impunerea unei taxe pentru șoferi, după modelul altor capitale europene, nu ar reprezenta un succes, întrucât, în acest moment, nu există alternative viabile de transport pentru cei care folosesc mașina.
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
