Poligonul realizat de IFPTR la Targu Mures ofera, in premiera pentru Romania, sansa realizarii de cursuri ce pot imbunatati semnificativ comportamentul soferilor si modul in care acestia fac fata situatiilor limita.
Practic, cursurile pot fi realizate atat pentru vehicule comerciale, cat si pentru autoturisme, accentul putand fi pus pe partea de siguranta sau pe tehnici de condus economic.
Cursul de doua zile la care am participat, la sfarsitul lunii iulie, a avut ca scop crearea acelor situatii care sa duca la constientizarea limitelor in care sistemele de siguranta ale autovehiculului intra in functiune si, mai departe, a limitelor fizice, in care nici sistemele de siguranta nu mai pot ajuta. Si toate aceste situatii sunt regizate pe poligon, in perfecta siguranta, iar soferii au sansa sa cunoasca cu exactitate limitele proprii si ale autovehiculului si, astfel, sa scada riscul de a fi surprinsi in situatii periculoase.
Sunt multe de spus legate de investitiile necesare pentru realizarea acestui poligon, despre experienta acumulata de reprezentantii IFPTR in materie de pregatire, despre gradul calitativ al cursurilor (comparabil si chiar superior unor cursuri desfasurate in tari Vest-europene), dar, in acest articol, ne vom margini la pre zentarea cursului la care am luat parte, precizand faptul ca explicatiile scrise si pozele pot infatisa doar intr-o mica masura experienta pe viu.
Pista I – distanta de franare
La prima vedere, totul pare a fi o joaca, dar parcurgerea celor trei piste ale poligonului presupune respectarea unor conditii precise si masuratori exacte, in urma carora se pot trage concluzii corecte.
In prima etapa, au fost masurate distantele de franare in diferite conditii de drum, in cazul unei franari de urgenta, la viteze de 25, respectiv 50 km/h. Este interesant sa constati diferentele importante privind distanta de franare pe un drum uscat in aliniament, unul umed in aliniament si unul alunecos in panta. Drumul alunecos este obtinut in poligon cu ajutorul unei suprafete speciale, udata in permanenta, iar aderenta rezultata astfel este asemanatoare cu cea a unei suprafete proaspat acoperite cu zapada. De altfel, intregul poligon dispune de o retea complexa de apa, prin care zonele dorite sunt mentinute ude. Iar apa si obstacolele special concepute pentru circuit au contribuit din plin la o simulare cat mai realista a anumitor situatii. Masuratorile pot diferi, intr-o anumita masura, de la masina la masina, dar este de remarcat faptul ca distanta de franare in cazul suprafetei alunecoase in panta depaseste la 50 km/h dublul distantei de franare in cazul drumului uscat.
O alta experienta importanta pentru cursanti este oprirea la punct fix in diferite conditii de carosabil. A urmat proba de ocolire a obstacolelor pe drum alunecos, la diferite viteze. Si pentru ca nimic nu este lasat la intamplare, a fost masurata inclusiv distanta de oprire in cazul franarii de urgenta, la aparitia unui obstacol neprevazut la 50 km/h. Iar viteza de reactie a fiecarui sofer in parte joaca un rol important.
In urma acestor masuratori, soferii pot cunoaste cu precizie viteza cu care pot rula in siguranta, in functie de vizibilitate si conditiile de drum.
Pista II – identificarea riscului de derapaj
Pe un circuit circular, cu aderenta redusa, participantii au avut posibilitatea sa identifice viteza la care sistemele de siguranta (ESP) intra in functiune si cea la care nici acestea nu mai pot face fata. Totodata, am putut constata efectul bruscarii comenzilor pe drum alunecos. Chiar la viteze mici, masina intra imediat in derapaj.
Abordarea unui viraj cu viteza excesiva pe drum cu aderenta redusa a reprezentat, de asemenea, o proba pe care nu doresti sa o experimentezi in conditii reale. Sfatul expertilor in caz de derapaj este franarea puternica si conti nua si mentinerea volanului in aceeasi pozitie, insa instinctele lucreaza in acest caz impotriva acestor recomandari. Este dificil sa nu rotesti si mai mult volanul atunci cand autovehiculul continua sa mearga inainte, spre marginea drumului. Si totusi, o asemenea manevra nu face decat sa inrautateasca lucrurile, intarziind momentul in care controlul este recastigat. Exercitiile repetate in poligon pot face diferenta.
Tot pe aceasta pista, au mai fost exersate tehnici de prevenire a derapajelor, precum si de redresare in cazul derapajului, de manevrare a volanului in situatia intreruperii functionarii sistemului de servo-asistare, de identificare a distantei de siguranta la circulatia in urma unui alt autovehicul.
Pentru un calcul mai usor, se recomanda ca distanta de siguranta fata de vehiculul din fata sa fie egala cu numarul de metri corespunzator cu jumatate din viteza in km/h a propriului vehicul. Astfel, la 30 km/h, se recomanda 15 m, la 50 km/h se recomanda 25 m etc. Pentru vehiculele comerciale, se recomanda dublarea distantei.
Pista III – acvaplanarea
Pista III este cea mai spectaculoasa din punct de vedere al vitezelor atinse, ce pot depasi 100 km/h.
Sunt exersate tehnici de conducere in conditii de acvaplanare, ocolirea obstacolelor in conditii de drum alunecos, rationalizarea tehnicilor de demaraj fortat, efectuarea manevrei de depasire etc.
Acestea sunt doar o mica parte din exercitiile desfasurate la acest curs, care cuprinde inclusiv informatii legate de pozitia corecta pentru condus, reglarea oglinzilor sau manevrarea volanului.
Insa, cel mai important aspect este faptul ca soferii participanti primesc o serie de informatii care le permit sa isi imbunatateasca semnificativ stilul de conducere, iar diferenta dintre a ti se spune un lucru si a-l experimenta „pe viu“ este foarte mare.
In zona de panica (peste 1,5 secunde, in care masina nu raspunde perceptibil la comanda data), trebuie controlate instinctele. In caz de derapaj, se recomanda franarea puternica mentinuta si pastrarea volanului in aceeasi pozitie. Sistemul ESP este mai eficient in cazul franarii violente.
„Oamenii destepti invata din greselile altora“.
Presedintele IFPTR, Sandor Gabor, a mentinut ritmul alert al exercitiilor si a oferit explicatiile necesare.
Distanta de siguranta ce trebuie mentinuta fata de vehiculul din fata este cel putin egala cu cea parcursa de propriul vehicul in 2 secunde. Se recomanda ca autovehiculele comerciale sa nu mearga aproape unul in spatele celuilalt.
In caz de acvaplanare, se recomanda actionarea franei. Acvaplanarea apare la viteze mai mari de 80 km/h in cazul autoturismelor.
Radu BORCESCU
