TAPA EMEA. Înapoi, la treabă!

Ediția din luna mai a Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA, subliniază că două noi rapoarte emise de către Europol ne-ar putea da serios de gândit în ceea ce privește reluarea în forță a activității infracționale din lumea transporturilor și amenințările în creștere, în noua normalitate a lumii post-coronavirus.

Chiar dacă, în timpul carantinei impuse de majoritatea țărilor afectate de COVID-19, numărul de infracțiuni a fost limitat, iar autoritățile au reușit să intercepteze furturi în valoare de peste 10 milioane de euro numai în aprilie, hoții nu stau degeaba, ci chiar se adaptează rapid noilor realități.

  1. Infractorii profită de urmările COVID-19

COVID-19 a perturbat serios supply chainurile la nivel mondial, prin închiderea bazelor de producție din China, reducerea capacității de transport și schimbări bruște ale cererii consumatorilor. De asemenea, perioadele de carantină au forțat un procent însemnat din populația globului să lucreze de acasă, cu ajutorul soluțiilor digitale.

Astfel, infractorii și-au adaptat imediat modul de operare sau s-au angajat în noi activități criminale în formă digitală, așa cum a subliniat-o cel mai recent raport Europol, citat de Vigilant.

  • Criminalitatea cibernetică este în creștere

Un atac recent asupra Spitalului Universitar Brno (Republica Cehă) a forțat oprirea întregii sale rețele IT și întreruperea activității. Pe măsură ce firmele și instituțiile îmbrățișează lucrul de la distanță și permit mai multe conectări la sistemele lor de date, infractorii au descoperit rapid vulnerabilitățile acestor tehnologii.

Au fost raportate la scară largă atacuri de inginerie socială pe tema COVID-19, care exploatează nevoia de informație și de echipamente – e-mailuri de phishing și distribuție de malware prin intermediul link-urilor și atașamentelor.

Hackerii au țintit, de asemenea, informația din supply chain, pentru a accesa date logistice confidențiale, cum ar fi programarea livrărilor sau datele de securitate ale depozitelor, porturilor și terminalelor. După furtul de marfă, infractorii își acoperă urmele, prin ștergerea și alterarea datelor și înregistrărilor digitale.

Sfat TAPA: utilizați sisteme protective, actualizați programele de securitate în mod regulat și transmiteți date încriptate.

  • Fraude și înșelătorii care speculează teama de îmbolnăvire

Speculând anxietatea și teama din timpul acestei crize, unii infractori au dezvoltat scheme de înșelătorie legate de COVID-19, care includ diferite tipuri de înșelătorii telefonice, de decontaminare și de aprovizionare. Acestea sunt cel mai bine ilustrate de cazul unei companii europene, care nu a primit o comandă de geluri dezinfectante și măști de protecție, în valoare de 7 milioane de dolari, lansată către un furnizor fals.

Sfat TAPA: fiți vigilenți, verificați identitatea noilor persoane cu care lucrați și a companiilor furnizoare.

  • Bunuri contrafăcute sau de calitate proastă

De la începutul crizei COVID-19, cererea și vânzările de produse sanitare, echipamente personale de protecție și produse farmaceutice a crescut exponențial, iar știrile despre penuria de provizii de acest tip au împânzit lumea.

În combinație cu furturile de informații cheie, prin intermediul digital, cum ar fi proiecte originale și numere de serie ale produselor, infractorii au profitat imediat de aceste deficite și au infiltrat pe piață produse contrafăcute.

Numai în prima jumătate a lunii martie 2020, 34.000 de măști chirurgicale contrafăcute au fost confiscate, la nivel mondial, în cadrul Operațiunii PANGEA, susținută de Europol.

  • Crima organizată rămâne dinamică

Crima organizată care implică personificarea unor reprezentanți ai autorităților publice la sediul companiilor, la depozite sau pe rutele de transport este de așteptat să crească.

Multe firme din UE au raportat infracțiuni cu acest mod de operare, în care făptașii dobândesc acces prin asumarea identității false de personal medical care oferă material informativ, produse de igienă sau teste COVID-19.

  1. „Nou val” de migrație neregulată

Decizia statelor lumii de a-și închide frontierele externe pentru a controla și izola pandemia a perturbat activitățile de trafic de persoane și migrația neregulată în Europa… Dar cum măsurile se relaxează, este de așteptat un nou val de activitate, care va pune presiune pe autoritățile de frontieră și pe agențiile de aplicare a legii, precum și pe companiile care, de multe ori, sunt victime inocente ale bandelor infracționale, care-și câștigă „existența” tranzitând migranți peste frontierele internaționale.

Centrul European Europol pentru Trafic de Migranți (EMSC) previzionează că migrația neregulată către Europa va crește din nou, o dată cu ridicarea restricțiilor de circulație. De asemenea, Centrul subliniază câteva noi modalități pe care le-au inventat infractorii pentru a-i ajuta pe migranți să intre în sau să călătorească prin Europa.

Raportul EMSC precizează: „Măsurile de control la frontieră și restricțiile de circulație la nivelul UE au condus la o schimbare în activitățile de trafic de la aerian, la terestru și maritim. Se folosesc din ce în ce mai mult mici ambarcațiuni, pentru traversarea granițelor situate pe râuri. Migranții sunt, de asemenea, transportați în ascunzători din vehiculele de marfă și din trenurile cargo, care încă mai traversează frontierele.”

Restricțiile de trafic au complicat, de asemenea, angajarea lucrătorilor sezonieri din domeniul agricol și au crescut cererea pentru migranții ilegali, aflați deja în regiunile respective.

În cadrul Europol, a fost creat un Task Force care se concentrează pe traficul de ființe umane, pentru a grăbi colaborarea în cadrul investigațiilor majore, cum ar fi incidentul din Essex, Marea Britanie, de anul trecut, când au fost descoperiți 39 de migranți vietnamezi decedați într-un camion frigorific.

EMSC s-a folosit de acest raport pentru a împărtăși informații în legătură cu câteva dintre succesele anului trecut. Acestea au inclus targetarea unei bande implicate în transportul de migranți în vehicule frigorifice. Raportul subliniază: „Poliția de Frontieră franceză, împreună cu Poliția Națională franceză și Poliția Militară olandeză, cu suportul Europol și Eurojust, au demontat o mare rețea infracțională implicată în transportul a aproximativ 10.000 de migranți afgani, iranieni, kurzi irakieni și sirieni, din regiunile franceze Le Mans și Poitiers, către Marea Britanie.

Migranții erau transportați în condiții care pun viața în pericol, ascunși în vehicule frigorifice – adesea supraaglomerate – cu până la 20 de persoane per transport. Migranții plăteau până la 7.000 de euro pentru această călătorie periculoasă. Banii erau colectați prin intermediul unui sistem de banking administrat de către un suspect din Țările de Jos. În total, banda este suspectată că a câștigat în jur de 70 de milioane de euro profit de pe urma activităților ilegale.”

Raportul continuă: „Incidentele tragice, precum cel din Essex sau cazul morții prin sufocare a 71 de migranți într-un vehicul frigorific abandonat în Austria, în 2015, au subliniat riscurile pe care sunt gata să și le asume traficanții, atunci când încearcă să ascundă cel mai mare număr posibil de migranți în interiorul unui compartiment, pentru a-și maximiza profiturile.” De asemenea, este subliniat și comportamentul violent al bandelor, cum ar fi înjunghierile, jefuirea migranților și schimburile de focuri din zonele de odihnă în care migranții sunt încărcați în camioane cu destinația Marea Britanie, ceea ce a condus la răniri și victime.

Migranții sunt, în mod frecvent, închiși în compartimente întunecoase și etanșe, în condiții inumane, nepotrivite pentru transportul de persoane.

Tipurile de compartimente includ spațiile de stocare ale camioanelor, remorcilor și vanurilor, compartimente special construite din autoturisme, vanuri sau camioane; chiar și la nivelul compartimentului motor. Migranții sunt transportați, de obicei, ore întregi, fără oprire. Traficanții folosesc frecvent și metoda de a ascunde migranți în trenurile de marfă, pentru traversarea Balcanilor de Vest și a țărilor învecinate. În primul trimestru al anului 2020, ascunderea în compartimente a rămas cea mai răspândită metodă de transfer secundar, din Grecia către nord și prin UE către Marea Britanie.”

Impactul COVID-19 asupra eComerțului

În cadrul unui podcast difuzat recent, președintele TAPA APAC, Tony Lugg, și invitatul său David Fairnie, consultant principal pentru securitatea supply chainului și managementul riscului în cadrul Grupului BSI, au discutat despre creșterea masivă a comenzilor online din timpul carantinei impuse populației, la nivel global și despre orientarea tot mai multor companii către platformele digitale de retail și către livrările prin intermediul furnizorilor logisticii.

Amazon, de exemplu, a raportat o cifră de afaceri de 75,4 miliarde de dolari, pe primul trimestru, mai mare cu 26% decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu un „flux” de 33 de milioane pe oră. Acest lucru a avut ca rezultat un uriaș efort de recrutare de personal pentru depozite și de șoferi pentru livrări, inclusiv o creștere cu 50% a personalului din agenții, numai în luna martie.

„eComerțul devine noua normalitate și ne așteptăm să crească în mod continuu, chiar și după ce restricțiile au început să se ridice. Logisticienii se concentrează în mod special asupra depozitelor și centrelor de distribuție. Cu reorganizarea supply chainurilor și cu schimbarea modalităților de livrare, ne confruntăm cu o creștere a riscurilor în ceea ce privește facilitățile și șoferii – atât din punctul de vedere al infracțiunilor de oportunitate, cât și al crimei organizate”, a subliniat David Fairnie.

De asemenea, el a prezentat câteva dintre concluziile unei anchete realizate de BSI și TAPA în ceea ce privește creșterea furturilor de marfă „last mile”, cum ar fi apariția așa zișilor „pirați de verandă” (hoți care fură pachetele lăsate de curier la ușa clienților). Analiza a subliniat, de asemenea, faptul că 39% dintre participanții la anchetă nu au avut implementată, până în prezent, nicio măsură de prevenire a furturilor „last mile”.

sursa: Vigilant, mai.

traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.