USER: Avem nevoie de o strategie pentru transport intermodal

Uniunea Societăților de Expediții din România (USER) a fost prezentă, anul acesta, în calitate de partener strategic, la expoziția internațională de transport și logistică TransLogistica România 2023, organizată la Romexpo, în perioada 19-21 septembrie.

Ediția din acest an a târgului a beneficiat de organizarea unei săli de conferințe, iar uniunea s-a implicat în această acțiune, în special în prima zi, când a oferit o platformă de discuții și dezbateri pe subiecte de actualitate. Una dintre aceste teme a fost „Transportul intermodal – Provocări și oportunități”, iar invitații de la acest panel au fost profesioniști din acest domeniu.

Implicarea USER în dezvoltarea transportului intermodal

Conferința a început cu prezentarea realizată de către secretarul general al USER despre necesitatea elaborării unei strategii pentru transport intermodal, în România. Iuliana Badea a arătat că, în ultimii ani, uniunea s-a implicat tot mai mult în transportul intermodal, întrucât, mai ales în contextul actual, acesta devine piatră de temelie pentru comerțul internațional, fiind considerat drept cea mai eficientă modalitate de gestionare a activității de transport internațional „din poartă în poartă”. Mai mult decât atât, transportul intermodal este văzut ca o soluție la îndemână pentru a decarboniza operațiunile de transport, având în vedere Pachetul legislativ „Fit for 55”, ce include măsuri de reducere a amprentei de carbon, în toate industriile.

Astfel, USER este membru partener al UIRR (International Union for Road-Rail Combined Transport), așadar a fost invitată să fie coordonator național al campaniei CT4EU (Transport Combinat pentru Europa), al cărei scop este transmiterea către UE, statele membre, factorii de decizie regionali, actorii economici și publicul larg următorul mesaj: atunci când vine vorba de transportul de marfă pe distanțe mai mari, transportul combinat door-to-door nu este doar o alternativă viabilă la transportul rutier unimodal, ci poate fi o soluție eficientă pentru decarbonizarea, reducerea poluării și a congestionării, precum și pentru atenuarea lipsei șoferilor de camion și dependenței Europei de sursele externe de energie.

De asemenea, USER a încheiat un acord de parteneriat cu Asociația TITR – Middle Corridor (Trans-Caspian International Transport Route), cu scopul de a promova această rută de transport, care leagă China de Europa, prin Asia Centrală, Caucaz, Marea Caspică, Marea Neagră, Turcia și Europa de Est, de când, din cauza războiului din Ucraina, ruta obișnuită care trecea prin Rusia a devenit inaccesibilă.

Uniunea participă la consultări cu autoritățile

În luna martie 2023, reprezentanții USER au fost invitați să participe la o discuție cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe tema transportului naval. Uniunea a prezentat problemele cu care se confruntă casele de expediții, operatorii portuari și comisionarii vamali din porturile implicate în transportul maritim și fluvial.

De asemenea, tot în martie 2023, USER a făcut câteva propuneri, ca urmare a analizării studiului privind „Transportul naval din România – situație actuală și perspective de dezvoltare”, pus în consultare publică de Consiliul Concurenței, prin Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), punând accent pe dezvoltarea transportului intermodal (maritim-fluvial-feroviar-rutier). Acest studiu descrie foarte bine starea de lucruri din porturile românești, în special din Portul Constanța.

În calitatea sa de autoritate de supraveghere, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul autorității de concurență, a analizat situația actuală a transportului naval din România, analiză din care pot fi desprinse următoarele concluzii:

• Transportul naval reprezintă un domeniu de interes al economiei naționale, care are un potențial ridicat de dezvoltare; în acest context, este de reținut faptul că România deține un sistem complex de transport naval, care cuprinde atât transport maritim, cât și fluvial.
• La acest moment, nu există o strategie națională care să detalieze și să stabilească, în mod concret și asumat, o viziune integrată asupra lanțurilor de transport, inclusiv din punct de vedere al unui regim fiscal care să faciliteze tranzitul de mărfuri pe teritoriul României.
• Cu toate că Dunărea reprezintă o cale de transport fluvial importantă, asigurând și accesul la Marea Neagră, prin intermediul Canalului Dunăre-Marea Neagră, starea infrastructurii portuare este necorespunzătoare, neadecvată și neadaptată la un transport fluvial modern.
• Infrastructura rutieră și feroviară neadecvată nu permite desfășurarea unui transport intermodal eficient.

Tot în primăvara acestui an, USER a fost contactată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu rugămintea de a ajuta la crearea unui material care să dovedească necesitatea elaborării unei strategii de transport multimodal.

De asemenea, în luna mai 2023, CSDN a informat că, anul acesta, va elabora un nou studiu cu tema: „Infrastructura de servicii portuare în principalele porturi românești din rețeaua TEN-T: Constanța și Galați” și a trimis un chestionar dedicat operatorilor economici și un sondaj de opinie privind evaluarea gradului de satisfacție al întreprinderilor, referitor la calitatea serviciilor furnizate de administrațiile portuare.

Comisia multidisciplinară prinde contur

Președintele USER a propus constituirea unei comisii consultative interdisciplinare, care să organizeze periodic întruniri de analiză a situației transportului multimodal în ansamblu și să facă propuneri de remediere pe termen scurt, mediu și lung. Dacă, anul trecut, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu a răspuns propunerii USER, la o întâlnire din septembrie 2023, dintre reprezentanții uniunii și cei ai MTI, s-a ajuns la concluzia necesității înființării unei comisii multidisciplinare pentru dezvoltarea transportului multimodal.

Această comisie ar trebui să fie coordonată de un secretar de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și compusă din: Administrația Portului Maritim Constanța, Autoritatea Vamală Română, CFR, asociațiile operatorilor portuari, ai caselor de expediții, ai transportatorilor (CPBA, USER, UNTRR, FORT),  linii maritime reprezentative, reprezentanți ai societăților importatoare/exportatoare.

Finanțări pentru terminalele multimodale

Directorul Direcției Generale Proiecte Europene Transport din MTI, Claudiu Staicu, invitat al USER pentru acest panel, a precizat că are cunoștință de inexistența unei strategii privind transportul multimodal și a prezentat ce a făcut Ministerul, în schimb, pentru a compensa această lipsă.

„În România, am decis să acordăm o finanțare internă terminalelor multimodale. Pentru că aveam un program pe care îl coordonam, ce se adresa cu prioritate infrastructurii publice, automat și beneficiarii acesteia erau autorități publice. (…) Am identificat cinci locații pe care noi le-am văzut că fiind pretabile pentru dezvoltarea unor astfel de terminale. După patru ani de la lansarea acestui proiect, rezultatul este, din punctul meu de vedere, unul extrem de dezamăgitor. Avem un singur terminal multimodal finanțabil în cadrul acestei priorități și anume, terminalul dezvoltat de autoritatea publică locală din Oradea”, a explicat Claudiu Staicu.

Pentru că și-a dat seama că sunt o serie de astfel de terminale deja existente în România, care au fie o infrastructură concesionată de la statul român, fie o infrastructură existentă pe care o operează, MTI a încercat să sprijine companiile deținătoare în modernizarea acestei infrastructuri.

Claudiu Staicu a prezentat o parte din programe de investiții ce pot fi accesate, dacă există o pregătire serioasă a proiectelor, recomandând ca, încă din faza incipientă, acestea să fie discutate cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

• 90 de milioane de euro din Programul de transport 2021-2027 disponibile pentru construirea de terminale multimodale green field în următorii 10 ani.
• Posibilitatea operatorilor portuari de a investi și moderniza infrastructura publică în terminalele pe care le operează, 98% din costurile eligibile acoperite din finanțare UE.
• Finanțare disponibilă de la Mecanismul Facilitatea de Conectare a Europei (CEF) 2023 (7 miliarde de euro), pentru dezvoltarea de noi terminale feroviare/rutiere, cererea fiind deschisă în 26 septembrie 2023.

Terminal modern, la Giurgiu

Marian Bujor, Director general al ILR Logistică România, prin prezentarea proiectului dezvoltat în Giurgiu, a făcut dovada că finanțările despre care a vorbit Directorul Direcției Generale Proiecte Europene Transport din MTI sunt accesibile și funcționale.

Am aflat, astfel, de existența unui terminal trimodal modern, construit în portul Giurgiu, cu următoarele caracteristici:

• Hală de logistică trimodală de ultimă generație (8000 mp) pentru manipulare independentă de vreme de pe navă, tren și camion, precum și pentru depozitarea produselor de înaltă calitate.
• Bazin de acostare integrat (100×15 metri).
• Linie de cale ferată industrială proprie (aproximativ 740 m) care este conectată la infrastructura feroviară regională, cu un front de descărcare de 200 m lungime.
• 2 macarale pod cu o sarcină utilă de 42 de tone fiecare.
• 5 stivuitoare: 2×5 tone, 8 tone, 20 de tone, 30 de tone.
• Echipamente de ultimă generație pentru depozitarea produselor din oțel.
• Hardware IT și echipamente software IT de ultimă generație (software de depozit și logistică).
• 8 stații de tratare a aerului care vor asigura pe timpul iernii o temperatura interioara in interiorul halei si limitarea umidității relative.
• 12 ventilatoare de evacuare montate pe acoperișul clădirii, acționate de un sistem de detectare și semnalizare a emisiilor.
• Certificare de mediu conform EMAS și ISO14001.
• Certificarea Sistemului de Management al Calității în conformitate cu standardul ISO 9001:2015 și Managementul Sănătății și Securității în Muncă ISO 45001:2018.
• Capacitate maximă operațională: 500.000 Mto/an.

adaptarea: Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro