Adaptati pentru fiecare piata in parte
Majorarea vanzarilor, mentinerea cotelor de piata in tarile unde lucrurile merg bine, cresterea prezentei acolo unde nu s-au vandut multe unitati, adaptarea la nevoile specifice ale fiecarei tari prin colaborarea cu carosieri locali sunt cateva dintre directiile de actiune ale Volvo Buses, despre care am discutat cu Miroslaw Krol, director Volvo Buses pentru regiunea de Est.
Ziua Cargo: Anul trecut a fost unul dificil pentru Volvo Buses?
Miroslaw Krol: Anul 2009 nu a fost unul foarte rau pentru Volvo Buses. Pe regiunea de care raspund, s-au comercializat 536 de unitati, reprezentand un plus de 17% fata de 2008. Este vorba despre Europa de Est, la care se adauga Israel, Malta, Cipru, Grecia, in total 19 tari. Rezultate foarte bune am inregistrat in Israel, unde avem o organizatie foarte puternica si un important carosier, Merkavim. Ungaria si Grecia au fost, de asemenea, tari in care am avut rezultate foarte bune. Si in Ungaria colaboram cu un carosier, Alfa Busz, care realizeaza autovehicule adaptate cerintelor de pe unele dintre pietele din regiune. Astfel, Volvo Buses si-a atins obiectivele pentru anul trecut. Grupul Volvo a investit foarte mult in Estul Europei. Fabrica noastra din Polonia produce in jur de 800 de autovehicule pe an (autobuze si autocare), cu posibilitatea dublarii capacitatii.
Dintre vehiculele comercializate anul trecut, 40% au fost autocare, iar restul autobuze urbane. Pentru noi, 2009 a fost un an bun in ceea ce priveste autobuzele urbane. In Israel, am avut o importanta realizare, cu 120 de autobuze urbane vandute, in Grecia am comercializat 15 autobuze, pe o piata totala de 55 de unitati, iar in Ungaria am atins anul trecut o cota de piata de peste 50%.
Colaborarea cu carosieri locali face parte din strategia Volvo Buses pentru maximizarea vanzarilor?
Tarile din Estul Europei au piete foarte sensibile la pret. Ne dorim, in primul rand, sa dezvoltam vanzarile de vehicule Volvo complete, dar vom incerca sa ne adaptam cat mai bine la nevoile specifice ale fiecarei tari, sa ne concentram pe segmentele potrivite, urban, interurban sau turistic. Practic, acolo unde exista potential pentru produsele complete Volvo, vom alege aceasta cale, iar, pentru celelalte piete, vom colabora cu carosieri locali. Avem 19 tari, fiecare cu propriile cerinte. Avem deja relatii bine dezvoltate cu diferiti carosieri, iar la ora actuala dezvoltam unele noi. Este vorba in special de carosieri din Spania. Aceasta strategie ne ofera posibilitatea de a raspunde rapid la nevoile pietei. De exemplu, anul trecut am inteles ca unele companii de transport international isi doresc autocare cu o capacitate de transport cat mai mare, iar noi am venit cu Volvo Ayats supraetajat, cu 91 de locuri.
In 2009, putin peste 10% dintre autovehiculele comercializate au fost produse Volvo 100%, restul fiind realizate in colaborare cu diferiti carosieri. Pe viitor, ne dorim sa imbunatatim procentul autovehiculelor produse integral de Volvo. Sigur, daca luam in considerare faptul ca Volvo detine o parte dintre actiunile Merkavim si privim produsele carosierului israelian ca fiind Volvo, atunci procentul ar depasi 50%.
Ce asteptari aveti de la 2010?
Ne dorim sa dezvoltam prezenta noastra pe pietele unde am obtinut rezultate mai modeste, mentinand, totodata, cota de piata in tarile unde vanzarile au mers foarte bine. Ne asteptam la rezultate mult mai bune in 2010, fata de anul precedent, cu un volum al vanzarilor superior cu 12-15%. La aceasta crestere, vor contribui si o serie de servicii pe care le oferim pe langa autovehiculul comercializat. Astfel, clientii nostri pot beneficia de contracte de service sau servicii de telemetrie. De asemenea, folosim sinergiile rezultate prin colaborarea cu celelalte companii Volvo, cum ar fi Volvo Financial Services sau Volvo Trucks. Totodata, avem programe de pregatire pentru soferi, pentru un condus sigur si economic.
Cum priveste Volvo Buses piata din China?
Volvo Buses a luat in considerare dezvoltarea importanta pe care o cunoaste Asia in ultima vreme. Avem doua companii joint-venture in China dedicate productiei de autobuze si autocare pe piata locala, unde am vandut 2.500 de unitati in 2009. Astfel, anul trecut, China a acoperit 25% din vanzarile la nivel mondial ale Volvo Buses. Deocamdata, nu ne-am pus problema aducerii in Europa a unor autobuze realizate in China. Sunt numeroase aspecte care trebuie luate in considerare, legate de logistica unei asemenea abordari, de reactia clientilor…
Tehnologiile „verzi“ isi gasesc locul in Europa de Est?
Avem la dispozitie cea mai buna tehnologie hibrid de pe piata. Prin folosirea autobuzelor hibrid Volvo, se ajunge la o scadere a consumului de combustibil cu 30-35%, fata de un autobuz diesel clasic. Autovehiculul nu a intrat inca in productia de serie, dar avem deja comenzi venite din Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia… Acest produs reprezinta cea mai importanta noutate pentru 2010, iar Volvo Buses pregateste si alte surprize pentru acest an. Atunci cand consumul de combustibil si reducerea emisiilor poluante vor deveni prioritati pentru clientii din Europa de Est, tehnologia hibrid isi va gasi locul pe piata. Oricum, trebuie avut in vedere costul total de exploatare al unui asemenea autobuz. Practic, in urma calculelor pe care le-am realizat, prin reducerea consumului de carburant, investitia suplimentara intr-un autobuz hibrid este amortizata in 4-5 ani de exploatare. Credem ca tehnologia hibrid va fi cea mai utilizata in urmatorii zece ani.
Unul dintre produsele de referinta ale Volvo Buses este modelul 9700, care, in plus, a fost ales autocarul anului 2008. Care este pozitia acestui autocar pe piata?
9700 este un autocar de inalta calitate, iar intentia noastra este aceea de a-l pozitiona in gama de top a autocarelor. Prin acest autocar, incercam sa ne asiguram o pozitie cat mai buna pe segmentul autocarelor de lux si nu este vorba doar de raportul pret-calitate, ci si de a crea un impact emotional pozitiv la clientii nostri. Vedem deja rezultatele si cred ca 9700 va deveni in urmatoarea perioada un autocar de referinta.
Radu BORCESCU
