Evenimentele de la Odesa “sunt periculoase şi pot duce la declanşare a unui război civil masiv, nu numai la începutul lui”, dar este exclus ca România să fie atacată. Ameninţarea va veni însă de la instabilitatea din zonă, care o va afecta puternic inclusiv la importuri şi exporturi, a declarat astăzi, la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu. El a catalogat drept “mincinoasă” poziţia Moscovei privind atacarea de către Ucraiana a “civililor nevinovaţi”, dar a taxat şi marile puteri: “Nu criticăm, dar constatăm un dialog ineficient între Moscova şi Washington”. Este cea mai vehementă reacţie din partea unei ţări a UE, în ultimele două zile, de când s-a produs masacrul din estul Ucrainei, celelalte state având o poziţie rezervată.
Peste 40 de oameni au murit vineri, la Odesa: 38 în incendiul produs la Casa Sindicatelor, alţi 5 fiind locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria. Totodată, 125 de persoane au fost rănite în confruntări, când activiştii proruşi s-au baricadat în Casa Sindicatelor iar aceasta a luat foc în circumstanţe neelucidate, în timp ce era asediată de naţionaliştii ucraineni.
Incendiul a izbucnit după ce sute de militanţi proruşi au atacat cu pietre, bâte şi lanţuri un grup de aproximativ 1.500 de manifestanţi proeuropeni, în centrul oraşului.
În timp ce ruşii acuză că incendiul ar fi fost declanşat de activişti naţionalişti ucraineni – majoritatea membri ai organizaţiilor extremiste Sectorul Dreapta şi Autoapărare -, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) acuză că violenţele din Odesa sunt organizate de fostul preşedinte Viktor Ianukovici şi comise de grupări proruse din Transnistria.
La 150 de km de graniţa cu România
Mult mai aproape de graniţa cu România (150 km de braţul Chilia) decât de Polonia, războiul civil pare de neevitat. Faptul că trupele paramilitare sunt înarmate şi se dau lupte grele inclusiv cu tancuri, iar civilii sunt sfătuiţi chiar să plece din oraş arată escaladarea conflictelor din Ucraina, după alipirea Crimeii la Federaţia Rusă.
Evident că este vorba şi de foarte multă manipulare şi, mai ales, de provocări din partea ambelor părţi, pentru a crea panică în rândul polulaţiei, dar se conturează exact condiţiile unor confruntări sângeroase viitoare ce vor duce la nedoritul război civil.
Episodul Georgia se poate repeta
Moscova a avertizat, ieri, că nu mai are control asupra separatiştilor proruşi din Ucraina – ceea ce ar însemna că până acum i-a coordonat. În ultima perioadă s-au făcut mobilizări importante de trupe în regiune, atât din partea Rusiei, în Crimeea, cât şi din partea NATO, în ţările Baltice şi în Polonia, dar mai ales în România – la baza de la Kogălniceanu şi în apele Mării Negre.
Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a ameninţat încă în 24 aprilie că armata rusă ar putea interveni în Ucraina după cum a făcut-o în 2008 în Georgia.
“Dacă (…) interesele ruşilor sunt atacate în mod direct, aşa cum au făcut, de exemplu, în Osetia de Sud (provincie separatistă prorusă din Georgia n.r.), nu văd altă cale decât de a răspunde, cu respectarea dreptului internaţional”, a spus ministrul de Externe rus, pentru postul de televiziune Russia Today.
El a subliniat artunci că „un atac împotriva cetăţenilor ruşi este un atac împotriva Rusiei” şi nu va rămâne nepedepsit.
În acelaşi timp, Lavrov a pus operaţiunile militare din estul Ucrainei pe seama comandamentului militar al Statelor Unite ale Americii. „Nu am niciun motiv să nu cred că americanii nu conduc acest spectacol în modul cel mai direct”, a declarat Lavrov.
Poziţia Moscovei privind atacarea “civililor nevinovaţi”, mincinoasă
România respinge poziţia pe care o susţine Moscova legat de faptul că forţele de securitate ale Ucrainei au atacat civili nevinovaţi, poziţie “care este cel puţin mincinoasă”, a declarat astăzi Traian Băsescu.
“Civilii nevinovaţi nu iau ostatici şi îi declară prizonieri de război membri ai delegaţiei OSCE de supraveghere a situaţiei din estul Ucrainei, civilii nevinovaţi nu doboară elicoptere ale forţelor armate ale Ucrainei, civilii nevinovaţi nu ocupă sedii ale instituţiilor statului ucrainean, mai ales prin utilizarea forţei; şi, de asemenea, civilii nevinovaţi, aşa cum îi vede Moscova, nu declară că formează o armată care să se îndrepte asupra Kievului, declaraţii făcute în cursul zilei de ieri”, a argumentat şeful statului.
Război civil masiv
Din punctul său de vedere, evenimentele de la Odesa “devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, nu numai a începutului unui război civil”.
“De aceea, credem că propunerea doamnei Ashton de a se forma urgent o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilii pentru victimele de la Odesa este absolut necesară şi trebuie susţinută de toate statele Uniunii Europene. Indiferent cine are responsabilitatea celor care au murit în incendiu din clădirea sindicatelor din Odessa, trebuie să răspundă în faţa legii. Cu atât mai mult, dacă această responsabilitate este cumva a instituţiilor statului ucrainean”, a precizat Traian Băsescu.
Şeful statului crede că “s-a ajuns la un punct la care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcţia de preşedinte al Ucrainei este pusă sub semnul întrebării”.
Dialog ineficient
“Nu criticăm, dar constatăm un dialog ineficient între Moscova şi Washington. În fiecare zi aflăm despre convorbiri telefonice ale înalţilor demnitari din ambele ţări, în care fiecare cere celuilalt să pună sub control una din părţi. România nu poate să nu observe acest lucru, că tipul de dialog între Washington şi Moscova este unul care nu va duce nicăieri; ba dimpotrivă, va netezi drumul spre un război civil. De aceea propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu începe urgent un dialog, riscul unui război civil este major”, a explicat preşedintele.
Traian Băsescu a adăugat că “România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, cu atât mai mult cu cât “extinderea conflictului către sudul Ucrainei, s-a produs deja prin acţiunile de la Odesa, de ieri şi de alaltăieri”.
“Iar regiunea Odessa are frontiera pe braţul Chilia. Deci credem că lucrul esenţial în momentul de faţă este evitarea unui război civil generalizat pe teritoriul Ucrainei”, a insistat el.
Războiul civil “nu are nicio şansă să implice România”
Preşedintele a arătat însă că un astfel de conflict “nu are niciun fel de şansă să implice România, cu atât mai mult cu cât ţin să menţionez poziţia extrem de echilibrată pe care o are minoritatea românească din Ucraina”.
“Ştim poziţiile pe care le au liderii minorităţii româneşti din Ucraina, apreciem foarte mult faptul că respectă ceea ce România a cerut întotdeauna tuturor minorităţilor – să-şi respecte originile, cultura, obiceiurile, dreptul de a învăţa în limba română, dar să fie loiale statului pe teritoriul căruia trăiesc. Iar, spre cinstea lor, românii din Ucraina sunt loiali statului ucrainean. Necesitatea, din punctul nostru de vedere, a găsirii formulelor rapide de evitare a extinderii disputelor între Kiev şi separatişti derivă şi din îngrijorarea noastră pentru situaţia minorităţii româneşti din Ucraina”, a argumentat el.
Alegerile prezidenţiale din 25 mai, în pericol
Traian Băsescu a atras atenţia că “dacă nu se reuşeşte urgent punerea la masa tratativelor a separatiştilor şi a Kievului, riscul major este ca în partea de est şi de sud-est a Ucrainei să nu se poată desfăşura alegerile prezidenţiale”.
“Iar un preşedinte ales numai cu voturile din centrul şi din vestul Ucrainei riscă să stimuleze ruperea Ucrainei. Aceasta este analiza pe care eu o fac şi poate, deşi exprimată extrem de direct, ea reflectă îngrijorările noastre legate de Ucraina”, a argumentat el.
Riscul României
Cât priveşte riscul României, acesta va fi generat de instabilitatea generată de un război civil în Ucraina, iar aceasta se va materializa în modul în care ţara noastră se va putea împrumuta pe pieţele externe pentru propriile ei nevoie.
“Nu mai vorbim de exporturi, importuri şi așa mai departe. Iar responsabilitatea Federaţiei Ruse în crearea acestei situaţii urmare anexării ilegitime a Crimeii este majoră”, a adăugat el.
Stimularea separatismului, prin propagandă
Traian Băsescu a mai spus că “Rusia are responsabilitatea conflictelor îngheţate din jurul Mării Negre”, iar “declanşarea situaţiei din Ucraina este un efect direct al acţiunii Rusiei în Crimeea şi al stimulării separatismului prin propaganda care se face, dar şi prin specialiştii care îi asistă pe separatişti”.
“Civilii nu doboară elicoptere: nu ştiu cum, şi n-au nici echipamentele cu care să o facă. Civilii n-au nici armamentul necesar să ocupe instituţii, instituţii de forţă ale statului ucrainean – servicii de informaţii, unităţi militare şi așa mai departe”, a adăugat el.
Una din ţinte: ajungerea la frontiera cu România, la braţul Chilia
“Deci îngrijorarea noastră este legată de includerea regiunii într-o zonă de instabilitate şi România este în această regiune, nu în altă parte. Mai mult decât atât, faptul că au izbucnit conflicte în Odessa, deci la circa 150 de km de braţul Chilia, de frontiera cu România, este un element în plus care îngrijorează, dar nu ne surprinde. Asta vreau să ştiţi, în analizele pe care le-am prezentat public v-am spus demult că una din ţinte este ajungerea cu frontiera la gurile Dunării, pe braţul Chilia; sigur, obiectivul Federaţiei Ruse, că Ucraina este aici”, a precizat preşedintele.
Ponta, taxat pentru declaraţia că “războiul are şi părţi bune, că se dă de lucru la fabrica de avioane de la Craiova”
Traian Băsescu l-a taxat şi pe Victor Ponta, pentru “afirmaţiile sale făcute cu lejeritate, într-o campanie prezidenţială pe care o desfăşoară, dar care nu pot fi incluse în zona grobianismului arătat în ultimele zile”, arătând că declaraţiile şefilor de stat şi ale primilor-miniştri “sunt imediat absorbite de partenerii noştri, şi am obligaţia să fac poza clară a poziţiei României”.
“Una din afirmaţiile făcute la vizitarea uzinei de avioane de la Craiova, a fost aceea că “ne paşte un război, dar care are şi părţi bune, că se dă de lucru la industria de apărare”. Vreau să afirm pentru toţi românii şi pentru partenerii noştri: România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi n-are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc. Niciun element de analiză nu acoperă afirmaţia pe care a făcut-o premierul, ieri, la Craiova”, a ţinut preşedintele să precizeze.
“Deci România nu este ameninţată de un război, ceea nu înseamnă că România nu participă la efortul de descurajare a instabilităţii în regiune, pentru că oricând NATO poate primi o misiune de menţinere a păcii în regiune, printr-o hotărâre a Consiliului de Securitate, spre exemplu. Şi nu numai România acţionează. NATO a acţionat exact în sensul descurajării continuării procesului de destabilizare a regiunii, pe care îl face Federaţia Rusă prin anexarea Crimeii, stimularea intervenţiilor din estul Ucrainei. V-aş aduce aminte ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni”, a adăugat şeful statului.
Forţe NATO în Marea Neagră
Traian Băsescu a amintit că “în Marea Neagră sunt continuu distrugătoare şi fregate ale Statelor Unite, în Marea Neagră sunt nave ale Marinei Militare franceze, în Marea Neagră se desfăşoară şi s-au desfăşurat exerciţii comune ale flotei României şi Bulgariei cu nave ale Statelor Unite, cu nave militare ale Statelor Unite şi Franţei şi nu avem niciun motiv să presupunem că aceste acţiuni nu sunt suficient de puternice pentru a descuraja continuarea agresiunilor Federaţiei Ruse în regiune.
“V-aş aduce aminte că numărul de militari americani a fost suplimentat masiv în baza militară de la Kogălniceanu. De asemenea, în momentul de faţă, dincolo de forţe aeriene ale Statelor Unite, în România operează şi forţe aeriene franceze şi forţe aeriene canadiene. Deci ăsta este mijlocul de a descuraja evoluţiile de destabilizare a regiunii. NATO să fie pregătit de intervenţie sub mandat ONU, dacă va fi cazul, dar nu vizează România”, a precizat el.
“Afirmaţia (premierului – n.r.) că ne paşte războiul nu are acoperire”
“Este exclus ca România să fie atacată. Deci afirmaţia că ne paşte războiul nu are acoperire, iar cetăţenii României sunt în deplină siguranţă. În schimb, NATO nu poate să nu declanşeze etapele care vizează descurajarea proceselor de destabilziare a regiunii. În ceea ce priveşte o altă afirmaţie, «să apărăm Moldova», vreau să îi informez şi pe români, şi pe moldoveni, şi cancelariile occidentale, aliaţii noştri, că România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atât timp cât suntem o ţară democratică, trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova”, a mai precizat şeful statului.
Traian Băsescu a arătat că ceea ce ar trebui să-l preocupe pe premier pentru a ajuta R. Moldova este “să treacă de la declaraţii la fapte”.
“Eu nu am mijloace să fac ce trebuie făcut. Mijloacele sunt la Guvern. Dar trebuie să dea prioritate – dacă vrea să ajute R. Moldova, dacă vrea să apere R. Moldova -proiectelor de interconectare energetică, fie că vorbim de cele două linii de 400 de kilovolţi, Iaşi-Ungheni-Străuşeni sau Suceava-Bălţi, fie că vorbim de finalizarea lucrărilor la gazoduct cât mai rapid şi extinderea acestuia până de pe magistrala Iaşi-Ungheni, extinderea până la Chişinău”, a nominalizat el.
Altfel, “totul rămâne o demagogie”, deoarece R. Moldova este dependentă energetic de importuri de energie electrică şi de gaze.
“Dar, prin punerea în aplicare cu prioritate a proiectelor de interconectare, a proiectelor prin care îi ajutăm ca instituţiile lor să evolueze pozitiv în direcţia justiţie şi afaceri interne, prin punerea la dispoziţie a sumelor promise pentru renovarea şcolilor, aşa putem apăra Republica Moldova, nu lansând afirmaţii neclare”, a conchis Traian Băsescu.
Dispută pe tema CSAT
Preşedintele au avut o dispută şi pe tema CSAT cu premierul. Astfel, Ponta a anunţat, ieri, că îi va cere preşedintelui să convoace o şedinţă a CSAT pe tema crizei din Ucraina, iar Băsescu a spus că ea situaţia din Ucraina s-a discutat demult, dar nu şi-a dat seama Ponta.
Astăzi, Ponta a revenit, spunând că dacă Băsescu nu va convoca şedinţa CSAT, o va face el, în calitate de vicepreşedinte, şi ceilalţi miniştri membri ai acestei structuri, în cursul zilei de luni.
Preşedintele i-a răspun sînsă că “CSAT nu e club de dezbatere”.
Magda SEVERIN
