COVID-19: Sub asediu

Desigur, sănătatea și bunăstarea tuturor celor afectați, precum și protecția familiilor, prietenilor și angajaților noștri împotriva virusului rămân priorități absolute, însă trebuie să fim conștienți de impactul pe care această situație îl are asupra afacerilor, pe măsură ce stocurile de materiale se reduc, conexiunile de transport se întrerup… Și cel mai grav este că nimeni nu știe cât va dura!

Vigilant, buletinul informativ al TAPA EMEA, a dedicat o întreagă secțiune riscurilor pe care această epidemie le implică. Astfel, materialele prezentate de Vigilant subliniază faptul că, de exemplu, fabricile partenere ale Apple pentru iPhone sunt localizate în afara zonei Hubei din China, care a fost cea mai afectată de coronavirus, și, în timp ce toate facilitățile s-au redeschis după Anul Nou Chinezesc, reprezentanții companiei au declarat că activitatea a demarat mai lent decât se anticipa. Subliniind că sănătatea și bunăstarea fiecărei persoane care fabrică aceste produse reprezintă priorități absolute, Apple a avertizat că furnizarea de iPhone-uri la nivel mondial va fi „temporar restricționată”.

Compania-mamă a Primark a emis o declarație oficială: „Colaborăm strâns cu furnizorii din China pentru a evalua impactul asupra fabricilor lor, a supply chainurilor și a abilității lor de a răspunde comenzilor curente. Dacă întârzierile în producție sunt prelungite, riscul ca, mai târziu în acest an, să se manifeste o criză de materiale pe anumite linii crește. Evaluăm strategii de atenuare a acestor riscuri, inclusiv o creștere a producției furnizorilor din alte regiuni.” În același timp, pro ducătorul de echipamente de construcții JCB a spus că își reduce producția din fabricile sale din Marea Britanie, anticipând deficit de componente din partea furnizorilor chinezi.

O reducere cu 50% a capacității de transport aerian de marfă, curse navale anulate și reducerea transportului rutier au exacerbat presiunea resimțită de comunitatea mondială de afaceri, iar, chiar atunci când canalele de transport se vor redeschide, impactul asupra producătorilor și consumatorilor va însemna creșterea prețurilor.

Cel puțin până în aprilie…

Producătorii globali și supply chainurile continuă să simtă efecte negative, pe măsură ce fabricile și furnizorii logistici încearcă să-și reia ope rațiunile, în condițiile unui deficit de forță de muncă și ale nesiguranței în reglementare.

În timp ce companiile realizează planuri de urgență pentru activitatea de producție, continuarea aprovizionării și pentru serviciile logistice, pentru a face față acestei situații care se schimbă rapid, criza pare a perturba supply chainurile globale cel puțin până în aprilie, dacă nu mai mult. În timp ce problemele legate de producție se pot rezolva în săptămânile următoare, capacitatea limitată de trans port poate deveni cel mai mare obstacol, în lunile aprilie și mai.

Mirko Woitzik, manager EMEA pentru informații de risc în cadrul DHL Resilience360, organism care a elaborat studiul privind impactul coronavirusului asupra lanțurilor logistice, a identificat câteva măsuri pe care le adoptă, deja, companiile pentru a face față situației:

• Închiderea facilităților de producție și a celor logistice, preventiv sau în conformitate cu directivele autorităților, pentru prevenirea infectării și pentru anticiparea deficitului de forță de muncă.

• Căutarea de surse alternative pentru a achiziționa componente, pentru a reporni liniile cât mai curând posibil sau pentru a menține producția, acolo unde este posibil.

• Folosirea transporturilor aeriene de urgență pentru a aduce componente din China, pentru ca alte unități să-și poată continua producția.

• Asigurarea unor capacități de transport din China pe feroviar sau aerian, ca alternativă la transportul naval.

SOLUȚII PE TERMEN SCURT:

• Identificarea furnizorilor cheie în zonele afectate de închiderea orașelor sau de oprirea producției.

• Asigurarea unor surse alternative și creșterea stocurilor la unitățile cheie de producție.

• Educarea personalului și a furnizorilor cheie în legătură cu simptomele virusului și aplicarea de măsuri de precauție, cum ar fi concediu medical pentru apariția oricărui simptom.

SOLUȚII PE TERMEN LUNG:

• Monitorizarea proactivă a riscurilor din supply chain, în timp real.

• Utilizarea unor strategii de aprovizionare duală pentru componente cheie.

• Conturarea și testarea unor planuri de rezervă, pentru eventualitatea unui deficit în aprovizionare de la furnizori.

Mirko Woitzik – riscuri colaterale de securitate:

• Din cauza controalelor între provincii, în China, sau la frontierele cu Vietnam sau Rusia, au fost generate aglomerări, operațiunile de transport s-au blocat sau au încetinit, iar camioanele au devenit ținte facile pentru furtul de marfă. Multe camioane transportă produse medicinale și farmaceutice de valoare și ușor de vândut, mai ales în contextul actual, care sunt foarte atractive, din perspectiva eventualilor hoți de marfă.

• Congestionarea terminalelor în transportul aerian poate crea posibilități suplimentare ca marfa să se piardă, să fie furată sau să fie avariată.

RISCURI ECONOMICE PE TERMEN LUNG:

• Deficitul de capacitate pentru transportul aerian, maritim și feroviar va genera, cel mai probabil, creșteri de prețuri și de costuri logistice.

• Oprirea producției la furnizori va genera pierderi în vânzări.

• Transferul de furnizori din China către alte țări, care a început, deja, în 2018, din cauza creșterii tarifelor, este posibil să se accelereze.

Pentru a-i ajuta pe managerii de supply chain să facă față situației și să inițieze planuri de management al riscurilor, Resilience360 a elaborat 10 provocări pentru care companiile trebuie să se pregătească pe termen scurt și mediu, în contextul epidemiei de coronavirus.

1. Carantina cauzează deficit de mână de lucru și de materie primă, în fabrici

Închiderea orașelor și carantina au creat deficit de mână de lucru și de materiale, pe măsură ce autoritățile chineze de pe diferite niveluri jurisdicționale încearcă să oprească epidemia. Unele dintre cele mai notabile provincii și orașe care impun restricții de transport în mișcarea localnicilor și a vehiculelor includ: Guangdong, Jiangxi și Liaoning (pro vincii), precum și orașele Tangshan (Hebei), Nanjing (Jiangsu), Hangzhou (Zhejiang), Zhengzhou (Henan) și Ningbo (Zhejiang).

Diverse grade de restricții, cum ar fi carantina la domiciliu, controlul temperaturii și controlul vehiculelor, au îngreunat abilitatea muncitorilor de a ajunge la fabrici. De asemenea, multe porturi raportează întârzieri și restanțe.

2. Incertitudinea în reglementare încetinește reluarea producției

O altă provocare majoră cu care se confruntă producătorii cu sediul în China este măsura în care trebuie să facă față diferitelor cerințe și reglementări (uneori, chiar, contradictorii), care diferă la nivel provincial, municipal sau chiar districtual, atunci când încearcă să redemareze operațiunile in dustriale. Producția s-a reluat în majoritatea provinciilor din China pe 10 februarie, în urma unei întârzieri dictate de către guvern pentru a limita epidemia. Totuși, unele jurisdicții, în special la nivel municipal și districtual, au impus diferite programe de producție și cerințe speciale, pentru reluarea activității normale.

3. Cerințele de sănătate publică au un impact asupra operațiunilor industriale

În anticiparea revenirii la operarea nor mală, unele autorități au emis, de asemenea, cerințe suplimentare care impun fabricilor să solicite permisiunea de a-și reîncepe activitatea, sau să în deplinească anumite standarde de prevenție. Ambiguitatea care înconjoară procesul de aprobare a avut deja un impact major asupra producătorilor.

4. Crește numărul furnizorilor care invocă forța majoră

Cireașa de pe tortul problemelor de producție și întârzierii comenzilor este faptul că firmele care au furnizori chinezi se vor confrunta cu instrumente juridice cum ar fi clauza de forță majoră invocată, care îi exonerează de orice responsabilitate financiară sau legală. Forța majoră se referă la circumstanțe externe neașteptate care împiedică pe una dintre părțile contractuale să-și îndeplinească obligațiile, în special calamități naturale. În timp ce clauzele de forță majoră menționează rar bolile, profită în mod frecvent de eventualitatea unor acte neprevăzute legislative, cum ar fi carantina și închiderea forțată a unor zone, de către autorități. O agenție chineză de promovare a comerțului internațional a emis, deja, certificate de forță majoră pentru peste 100 de companii incapabile să își îndeplinească obligațiile contractuale din cauza epidemiei de coronavirus.

5. Controalele la granițele provinciale exacerbează deficitul de transport rutier

Transportul inter-provincial cu camioane rămâne o problemă pe tot teritoriul chinez, autoritățile solicitându-le șoferilor să se auto-carantineze pentru 14 zile, în funcție de locul de înmatriculare al camionului și de provincia în care este înregistrat șoferul, pentru a împiedica răspândirea virusu lui. În special, camioanele cu numere de înmatriculare din provincia Hubei, în care este situat Wuhan, au fost o prite la granițele provinciilor și întoarse din drum.

În total, disponibilitatea camioa ne – lor s-a redus cu 40% în zona orașului Shanghai, în timp ce capacitatea s-a redus la 10% între Shanghai și alte orașe, deoarece șoferii refuză cursele către interiorul țării, pentru a-și maximiza numărul de curse pe zi. Șoferilor din afara zonei Tianjin nu li s-a permis accesul în oraș și numai 10% dintre șoferii locali au fost capabili să-și ofere serviciile. Toate acestea au condus la întârzieri și la o creștere abruptă a tarifelor de transport.

6. Închiderea granițelor întârzie traficul din și către Vietnam și Hong Kong

În februarie, traficul la frontiera dintre Vietnam și provinciile chineze Yunnan și Guangxi era încă sever perturbat. În special, mărfurile de export din Vietnam se aglomerau la punctele de trecere a frontierei, camioanele neputând intra în China. Cel mai mare punct de trecere a frontierei de la Huu Nghi/Pingx Xiang a fost închis până pe 8 februarie, după care s-a redeschis, dar autoritățile permit numai 25 de camioane pe zi, dacă șoferii poartă costume de protecție, cu prioritate pentru pro duse medicale și perisabile. De partea vietnameză, timpii medii de așteptare pentru camioane au fost de 4-5 zile. În Hong Kong, autoritățile au început să carantineze pentru 14 zile toți cetățenii chinezi care intră pe teritoriu.

De pe 31 ianuarie, cele 16 puncte de trecere a frontierei dintre Rusia și China, de-a lungul a 4.000 km, au fost închise, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

7. Deficitul de forță de muncă generează congestionarea aeroporturilor și porturilor maritime

Cu o capacitate limitată de transport rutier, mărfurile au început să se aglomereze în terminalele aeriene și în depozite. Acest lucru se întâmplă din cauza expedițiilor care intră în țară și care fie nu au primit liber de vamă din partea brokerilor vamali, fie nu au putut fi făcute aranjamente de trans port pentru ele. Ca rezultat, operațiunile au încetinit și au început să se materializeze întârzierea mărfurilor, chiar și esențiale, cum ar fi echipa me ntele medicale, precum și costurile legate de întârzierile la descărcarea mărfurilor.

Situația s-a acutizat în special în depozitele aeroportului din Shanghai, forțând companiile logistice să nu mai accepte marfă pentru această zonă sau să accepte doar dacă există garanții că marfa va fi preluată imediat. Hong Kong nu a raportat congestii și poate servi ca punct de intrare alternativ pentru provinciile sudice și centrale ale Chinei. În ciuda capacității rutiere limitate, au fost raportate transporturi din Hong Kong către orașele mari din provincia Sichuan, cum ar fi Chengdu.

8. „Cursele albe” navale reduc capacitatea de transport oceanic din China

Cu perioada Noului An Lunar extinsă, în majoritatea provinciilor, până pe 9 februarie, liniile maritime au anunțat programe extensive de „curse albe”, pentru navele lor, până la sfârșitul lunii februarie. „Cursele albe” se referă la situația în care un transportator anulează o oprire planificată într-un anumit port, sau chiar o întreagă rută, pentru o navă, de obicei din cauza cererii scăzute. Aproximativ 80 de curse transpacifice au fost anulate pentru martie, ceea ce înseamnă un minus de 198.000 TEU pe piață, în total fiind „albite” 54 de curse în comerțul dintre Asia și Europa. Conform celor declarate de către unii shipperi, este de așteptat o întârziere de 3-4 săptămâni la sosirea containerelor la destinațiile europene.

9. Capacitatea limitată de transport aerian și feroviar va genera creșteri de prețuri

În același mod, numărul mare de anulări de zboruri, atât de marfă, cât și de pasageri, combinat cu reînceperea activității de producție și a celei logistice, va produce un deficit de capacitate de transport aerian care va dura până în aprilie. În total, peste 25.000 de zboruri pe săptămână au fost anulate, reducând capacitatea de transport de marfă aerian la 50%. Transporturile feroviare din China către Europa se bucură, în acest context, de o atenție în creștere. În timp ce această opțiune este, în general, de două ori mai rapidă decât transportul maritim, există și aici provocări legate de capacitate, din cauza anulării unor trenuri planificate și priorității acordate containerelor de dinainte de Anul Nou. În plus, dificultățile din transportul rutier de la marile gări (Chengdu, Xi’an și Zhengzhou) pot duce la schimbări de program, reducând vizibilitatea asupra timpilor de sosire la destinațiile europene, care includ Hamburg, Duisburg și Tilburg.

10. Reacții în lanț în supply chain

Epidemia de coronavirus are, de asemenea, implicații majore asupra producției industriale și a supply chain-urilor globale. Pentru sectorul automotive, un deficit de piese și componente importante, din cauza epidemiei, a determinat pe mai mulți jucători importanți din piață să își oprească temporar operațiunile locale.

În plus, epidemia a generat un impact și asupra supply chainurilor din domeniul pharma. Wuhan este gazda unor producători majori de ingrediente active farmaceutice (API). Având în vedere criza actuală, China ar putea să „țină” cât mai mult de materialele pentru anumite antibiotice și să exporte mai puțin către piețe cum ar fi SUA și India, care se bazează pe China pentru astfel de ingrediente.

Având în vedere fluiditatea situației și implicațiile uriașe operaționale și financiare în mai multe industrii, ar putea să fie nevoie de mai multe luni pentru evaluarea impactului pe care această criză îl are, în mod real, asupra tuturor afacerilor la nivel global.

sursa: Vigilant, februarie 2020

traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.