Intervenții umanitare, în Siria și Yemen

În urmă cu câteva luni, vă povesteam, în linii generale, despre logistica intervențiilor umanitare ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC). În cele ce urmează, vă vom prezenta mai multe detalii concrete ale intervențiilor realizate în Siria și în Yemen de către acest organism internațional umanitar.

Conform prezentării reprezentan ților Crucii Roșii, intervenția umanitară în Siria este supusă mai multor provocări și constrângeri.

În primul rând, este vorba de accesul la teritoriile acestei țări. Pe cale rutieră, granița cu Iordania a fost închisă în 2013 și redeschisă în 2018. Frontiera cu Turcia a fost utilizată doar o singură dată, situația fiind foarte complicată în zonă.

Pe de altă parte, pentru că flota rusească utiliza portul Tartous din Siria, restul traficului era redirecționat în mod regulat către Latakia sau chiar Beirut. Începând din 2016, a fost pusă la punct o nouă rețea de distribuție de alimente, prin Liban, implicând convoaie rutiere din Beirut către Tartous și Damasc.

Din punct de vedere al procedurilor, există regulamente vamale și proceduri de import foarte greoaie, care implică aprobări ministeriale, durând aproximativ un an să se obțină autorizația de import rutier. Astfel, unele transporturi de produse medicale au stat blocate în Iordania cu lunile. Ca să nu mai vorbim despre provocările legate de securitate, Siria fiind singura țară din lume în care ICRC folosește vehicule blindate.

Dar nu numai atât. Au existat provocări și din punctul de vedere al personalului, existând restricții în privința naționalității acestuia. Iar economia lo cală slăbită, problemele legate de fonduri, transferuri bancare și rata de schimb au îngreunat foarte mult achiziții le locale. De asemenea, au existat pro bleme și în ceea ce privește disponibilitatea combustibilului pentru flota existentă.

Activități medicale în Siria

Dar ce a făcut, în mod concret, Crucea Roșie pentru Siria? În primul rând, strategia ICRC în do meniul sănătății a identificat cinci arii strategice de interes:

• Activități principale de prim ajutor și chirurgie pentru răniții în conflicte armate, servicii medicale pentru pri – zo nieri și recuperare fizică.

• Intervenții în cazul unor nevoi me dicale ale indivizilor afectați de către conflictele armate sau de alte situații violente.

• Asigurarea continuității îngrijirilor medicale și abordarea integrată a acestora. • Consolidarea calității îngrijirilor me dicale.

• Integrarea serviciilor medicale cu alte activități ICRC. De exemplu, echipele logistice medicale ale ICRC în Siria sunt com – puse din: 1 delegat „medlog” (logistică medicală), 2 farmaciști, un asistent im port, 1 asistent distribuție, 4 res – pon sabili depozit, 1 angajat depozit, 15 încărcători/descărcători. ICRC ope – rează în Siria 4 depozite de materiale me dicale și mai multe puncte de inter – ven ție, în special în vestul țării.

Astfel, în 2017, de exemplu, au fost livrate materiale medicale către 150 de destinatari din 11 orașe din Siria.

ICRC în Yemen

În Yemen, ICRC deține structuri în cinci locații diferite, totalizând 4.362 mp de depozite medicale, 12.343 de depozite generale, o capacitate de benzină de 2.200 l, 138.500 l capacitate motorină, 49 de generatoare elec trice, 133 de persoane și 102 vehicule.

Provocările cărora trebuie să le facă față programele medicale ICRC în Yemen includ:

• sensibilitatea produselor (este nevoie de lanț frigorific și temperatură controlată)

• medicamente contrafăcute

• calitate

• medicamente controlate

• lipsa de predictibilitate

• datele de expirare ale medicamentelor

• procesul de import.

Yemen deține cel mai mare buget în cadrul programelor medicale ICRC – 15 milioane franci elvețieni costuri directe. Serviciile Crucii Roșii includ prim ajutor și îngrijiri pre-spitalizare, organizarea și operarea de spitale, centre de dializă, realizarea de planuri de intervenție.

Medicamentele contrafăcute ucid

Pentru că tot a venit vorba despre medicamentele contrafăcute, ICRC trage un important semnal de alarmă în privința acestui fenomen, subliniind câteva dintre consecințele sale nefaste:

• Nigeria, 1995 – 2.500 de decese în urma vaccinurilor contrafăcute

• 129.000 decese ale unor pacienți chinezi raportate în 2001

• un studiu realizat în 2001 în regiunea Asiei de Sud-Est a arătat că 38% din cele 104 medicamente antimalarie studiate nu conțineau nicio substanță activă

• Olanda, 2006 – Tamiflu fără nicio sub stanță activă

• Panama, 2006 – 100 de decese, în special copii, cauzate de un sirop de tuse contaminat

• Nigeria, 2008 – 80 de copii decedați din cauza unui sirop de tuse contaminat. În acest context, ICRC a elaborat un plan de măsuri de asigurare a calității produselor medicale, pentru minimizarea riscurilor:

• Majoritatea achizițiilor sunt centra lizate la Geneva (în funcție de categorie).

• Sunt plasați experți în cadrul centre lor logistice din teritoriu, care au stocuri regionale (operatori logistică medicală, farmaciști).

• Achizițiile se realizează de la furnizori verificați, care au implementat sisteme puternice de asigurare a calității.

• La nivel de țară, există farmaciști certificați.

• Achiziții numai de la producători verificați.

traducerea și adaptarea: Raluca MIHĂILESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.