Statia de epurare a apelor uzate din Bucuresti, construita in comuna Glina, a fost inaugurata, luni, dupa lucrari incepute in perioada comunista si prelungite 25 de ani, cofinantate din fonduri europene. Statia poate curata insa numai jumatate din canalizarea orasului, pentru finalizarea celei de-a doua etape a obiectivului de investitii fiind nevoie de inca 340 de milioane de euro.
Lucrarile din prima etapa au costat 108 milioane de euro, din care Uniunea Europeana a contribuit cu 65%, Guvernul – 3%, BERD – 11% si BEI – 27%. Statia functioneaza inca din luna iulie, dar pana acum au fost realizate teste de functionare. Namolul rezultat din epurarea apei este deshidratat si transportat la groapa de gunoi de la Glina. Din cei 10 mc/s, 5 sunt epurati chimic, mecanic si biologic, la final rezultand apa curata. Ceilalti 5mc/s sunt epurati doar mecanic, fiind aplicat procedeul de decantare. \”Scopul tehnic al etapei I este acela de a epura jumatate din debitele provenite din oras (10 mc/s) iar prin etapa a II-a, datorita lucrarii de extindere a constructiei, ce se va finaliza in 2015, va fi posibila procesarea intregului debit (12 mc/s)\”, a mentionat primarul general Sorin Oprescu. El l-a invitat la inaugurare si pe fostul sef al statului, Ion Iliescu, specialist in domeniul apelor. \”Aceasta statie de epurare raspunde unor necesitati fundamentale. Pe viitor, se va impune o extensie, intrucat va creste si consumul de apa la nivelul Capitalei\”, a spus Iliescu.
Statia de epurare este operata de Apa Nova, societatea romano-franceza careia municipalitatea i-a concesionat in anul 2000, in timpul mandatului de primar general al lui Viorel Lis, serviciile de alimentare cu apa potabila si canalizare ale orasului. Epsica Chiru, directorul adjunct al Apa Nova, a prezentat procesul de epurare al apelor uzate si a anuntat ca statia este capabila sa produca aproximativ 50-60% din energia electrica necesara.
Tarifele percepute populatiei vor creste
Costin Berevoianu, fostul director general al RGAB (fosta regie de apa a Bucurestilor) si in prezent consilierul pe probleme de utilitati al primarului general, a declarat ca deja au avut loc discutii cu reprezentantii Comisiei Europene, rezervandu-se 250 de milioane de euro pentru faza a II-a a proiectului. De asemenea, Guvernul va contribui cu 15%, Primaria cu 2%, iar bucurestenii cu circa 50 de milioane de euro, bani care vor fi colectati din taxa de ape uzate. \”In prezent, taxa pe care o platesc bucurestenii pentru apele uzate este de 10 bani. Ea va creste insa, pe principiul poluatorul plateste. Acum nu stim exact cu cat, dar nu va depasi plafonul impus de UE, respectiv, 3,5% din venitul mediu lunar al unei familii. De asemenea, pana acum, Apa Nova a suportat cheltuielile de operare a statiei, insa in viitor va trebui sa facem o majorare a tarifului la populatie, pentru cheltuielile de operare si mentenanta\”, a precizat dir. Chiru.
La eveniment au mai participat ambasadorii Frantei si Greciei la Bucuresti, precum si conducerile firmelor care au realizat lucrarea (Franta si Grecia).
In prezent, reteaua de canalizare din Capitala este extinsa pe 85% din lungimea totala a strazilor orasului si deserveste peste 90% din populatie. Raul Dambovita strabate orasul din nord catre sud-vest de-a lungul unui canal artificial de 17 km.
Istoricul lucrarii
In anul 1975, albia naturala a raului Dambovita a fost modificata pentru prima data, pe o lungime de 10 km. Zece ani mai tarziu, intre 1985 si 1988, o serie de lucrari semnificative au dus la transformarea albiei raului prin crearea a doua canale suprapuse de apa, dispuse astfel: la suprafata – un canal de beton si subteran – o structura numita caseta, (interceptor) la care au fost racordati toti colectorii orasului. Caseta a fost conceputa pentru a purta gravitational apele uzate si apele pluviale ale intregului oras catre o statie de epurare a apelor uzate care urma sa fie construita in vecinatatea comunei Glina. Aceasta a fost intrerupta de evenimentele din 1989, in acel moment fiind realizat cam 15-20% din proiect. In 1996 s-a incercat punerea in functiune a statiei, insa din cauza unui accident de mediu (evacuarea de combustibil petrolier in urma unei disfunctii la o centrala termica din oras), functionarea a fost din nou intrerupta.
In 2002, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului din Romania au hotarat ca prioritatea numarul unu pentru Bucuresti construirea unei statii de epurare a apelor uzate. In 2003, in timpul mandatului de primar general al lui Traian Basescu, a fost realizat studiul de fezabilitate, iar consultantul Pell Frischmann a propus elaborarea proiectului in doua faze. In 2004 s-a semnat Memorandumul de finantare intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei prin care au fost alocate fonduri nerambursabile pentru prima faza a acestui proiect.
In 2006, in timpul mandatului de primar general al lui Adriean Videanu, au avut loc licitatiile pentru alegerea constructorului si a consultantilor. A fost desemnat consortiul Aktor-Athena, dupa care au inceput lucrarile. Dupa 20 de ani in care statia de epurare a stat in paragina, a fost nevoie de consolidarea constructiilor existente si montarea de echipamente noi, care sa corespunda cu cerintele tehnologice actuale.
In iulie 2011, actualul primar general, Sorin Oprescu, a semnat cu Apa Nova un act aditional la Contractul de Concesiune, prin care i s-a incredintat societatii si canalul colector de sub raul Dambovita (Caseta).
Finalizarea celei de-a doua etape a statiei de la Glina este prevazuta pentru 2015.
Magda SEVERIN
