Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, la Hotnews, ca nu va participa la inaugurarea pasajului Basarab, desi sustine ca acesta ar trebui sa-i poarte numele, ca multe alte proiecte incepute de el pe vremea cand era primar al Bucurestilor si aflate in curs de finalizare in mandatul lui Sorin Oprescu. Seful statului a spus, insa, ironic, ca va participa la inaugurarea autostrazii suspendate sau la deschiderea Jocurilor Olimpice din 2020, numind astfel doua promisiuni care l-au facut celebru pe actualul primar general. Sorin Oprescu a recunoscut, insa, in repetate randuri, ca “pe Pasajul Basarab ar trebui sa scriu ”Inceput de Basescu si terminat de Oprescu”“.
Intrebat daca va participa la inaugurarea pasajului Basarab, Traian Basescu a raspuns: “Nu cred. Pentru ca, daca as participa la inaugurarea acestui pasaj, as crea un precedent periculos pentru mine. Explic: ar trebui sa merg la tot ce inaugureaza Sorin Oprescu. Si va dau exemple: proiectul de revitalizare a orasului vechi – este un proiect contractat in timpul mandatulului meu de primar general, costa 28 de milioane de euro. Proiectul de modernizare a 110 scoli – este contractat in timpul mandatului meu, se finalizeaza acum, costa circa 200 milioane euro cu BEI. Ce ar fi sa ma duc la 110 scoli? Nu s-ar mai vedea Oprescu. Proiectul pasajului deja cred ca poate sa-mi poarte numele. Si multe altele”.
Seful statului l-a ironizat apoi pe actualul primar general al Capitalei, spunand ca va participa la inaugurarea a doua proiecte pe care nici macar Oprescu nu le vede finalizate in mandatul actual. “In ceea ce-l priveste, il asigur ca voi merge cand se va inaugura autostrada suspendata sau voi deschide Jocurile Olimpice din 2020”, a declarat Basescu.
Un vis implinit de Oprescu
Sorin Oprescu a recunoscut, insa, in repetate randuri, ca “pe Pasajul Basarab ar trebui sa scriu “Inceput de Basescu si terminat de Oprescu”“.
Proiectat in primul mandat de primar general al presedintelui Traian Basescu, Pasajul Basarab va fi finalizat in primavara anului viitor, desi ar fi trebuit sa fie gata inca de anul trecut.
Epopeea acestei investitii dureaza de aproape zece ani. In decembrie 2000, Basescu incheia un acord de imprumut cu Banca Europeana de Investitii pentru realizarea acestui pasaj recomandat de Agentia Guvernului Japonez (JICA) intr-un studiu de trafic realizat gratuit pentru Bucuresti.
Concluzia specialistilor japonezi era cat se poate de dura: daca nu se va incheia inelul central de circulatie in oras si nu se va reorganiza traficul pe sensuri unice, Bucurestiul risca sa se blocheze in propriul trafic.
Insa scandalurile si piedicile puse de consilierii generali ai PSD s-au tinut lant. Concret, cat timp a fost Traian Basescu la carma Bucurestilor, grupul consilierilor PSD, ce detinea majoritatea in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), s-a opus vehement, timp de patru ani, construirii lui.
Astfel, intre anii 2000 – 2004, toate documentatiile tehnico-economice au fost amanate de la vot si, in final, respinse. Abia in iulie 2005, cand actualul sef al statului a fost ales pentru al doilea mandat la Primaria Capitalei, construirea pasajului a fost aprobata in CGMB.
Dar nici atunci printr-un consens politic, ci prin tradarea grupului PSD de catre unul dintre consilieri, Stelian Barna. Practic, grupul PD din CGMB mai avea nevoie de un singur vot pentru a intruni numarul necesar aprobarii investitiei, si l-a obtinut de la Barna.
Piatra de temelie, in mandatul lui Videanu
Piatra de temelie a pasajului a fost turnata doi ani mai tarziu (2006), in mandatul primarului general Adriean Videanu, iar Traian Basescu a fost invitat de onoare la eveniment. Intre timp, proiecul a suferit modificari: a devenit mai lung si mai scump.
Lucrarile au inaintat greu, fiind in cea mai mare parte a mandatului lui Videanu blocate din cauza exproprierilor ce nu primeau aprobarea Guvernului Tariceanu. In 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a gasit lucrarile intarziate cu 18 luni. In mare parte erau si neplatite.
Sa le urneasca n-a fost deloc usor, din cauza aceluiasi grup de consilieri PSD din CGMB – mai precis, cu jumatate de membri din vechiul mandat -, care s-a opus exproprierilor. Era vorba despre aprobarea hotararii prin care Guvernului i se cerea declararea de utilitate publica a terenurilor din calea viitorului pasaj, pentru a fi expropriate.
Dupa cateva luni bune de scandal, hotararea CGMB a reusit sa intruneasca votul a doua treimi din numarul total al membrilor CGMB. Dupa acest hop a aparut alta corvoada: municipalitatea a trebuit sa-i convinga pe cei din imobilele demolate sa accepte sumele alocate drept despagubire. Si tot a iesit scandal la demolare. De un an si jumatate insa, executia lucrarilor a decurs fara oprelisti, astfel ca investitia mai are circa patru luni pana la finalizare.
Podul in Arc este gata
Una dintre cele doua mari traversari pe care Pasajul Basarab le realizeaza in calea sa este Podul in Arc peste raul Dambovita, in zona Grozavesti, finalizat in noiembrie. Podul are o deschidere de 92 m a celor doua “arce” legate cu grinzi transversale de tablier.
Odata cu finalizarea lucrarilor a fost deschisa si circulatia pe breteaua de pe Bd. Vasile Milea, atat catre cartierul Giulesti, cat si catre Cotroceni, urmand ca pana la sfarsitul lunii decembrie va fi reluata si circulatia tramvaielor. Au inceput lucrarile pentru iluminatul liniei de tramvai, cele pentru iluminatul arhitectural al pasajului si de amenajare a doua miniterenuri sportive sub structura pasajului.
Sorin Oprescu a anuntat ca pasajul va fi dat in folosinta in martie 2011, desi lucrarea va fi, practic, terminata pana la sfarsitul anului, cand va fi gata si Podul Hobanat. Insa pasajul are avea nevoie de perioada de incercare si de o serie de amenajari, astfel ca 8 Martie, Ziua Femeii, ar fi data cea mai probabila pentru inaugurare, potrivit edilului.
Una dintre cele mai importante lucrari din Europa
Sorin Oprescu a catalogat Pasajul Basarab drept “una dintre cele mai importante lucrari de acest gen din Europa”, la care s-a lucrat timp de trei ani. “Vorbim despre cea mai importanta lucrare, si o spun cu mandrie si fara falsa modestie. Ceea ce au facut constructorii acum e una dintre marile lucrari, poduri, sa spun asa, ale Europei”, a sustinut el.
In lungime de 2 km, cu 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai, Pasajul Basarab este cel mai mare obiectiv de infrastructura construit in Romania si va inchide inelul central de circulatie in oras, prin preluarea traficului dinspre nordul spre sudul si vestul Capitalei.
Podul incepe de la intersectia strazilor Nicolae Titulescu si Calea Grivitei, traverseaza liniile de cale ferata din zona Garii Basarab si zona Carrefour Orhideea si trece peste raul Dambovita in zona Grozavesti printr-un pod cu arc. Pasajul se deschide spre Bd. Vasile Milea si Soseaua Grozavesti, doua sosele care se interesecteaza cu Bd. Iuliu Maniu, una dintre arterele principale ale Capitalei care se duce direct in autostrada A1 Bucuresti – Pitesti.
Intr-adevar, Podul hobanat din zona Garii Basarab este unic in Europa, avand tablierul cu o lungime de 222 m si o latime de 44 m, sustinut de un pilon inalt de 84 m, in forma literei H. De acest pilon au fost prinse pana in prezent 40 de hobane, iar pana la sfarsitul lunii decembrie vor fi atasate toate cele 60 de hobane.
Montarea tablierului s-a facut bucata cu bucata, peste calea ferata, fara demontarea retelei de tensiune, ci doar cu intreruperi pe timpul noptii, cand trenurile au fost redirectionate spre Gara Basarab. Pe pod va fi amplasata o statie de tramvai de la care calatorii vor cobori pe scari rulante pana la metrou si statiile RATB de la sol.
Flux de 4.000 masini pe ora
Fluxul de circulatie pe Pasajul Basarab a fost calculat pentru 4.000 masini pe ora, 100.000 zilnic, iar viteza legala va fi de 50 km/h. Proiectat pe timpul fostului primar general Traian Basescu, pasajul a intampinat greutati inca de la inceput, dar problemele legate de exproprierea terenurilor si imobilelor din zona au facut ca lucrarile de constructie sa inregistreze intarzieri de un an si jumatate in timpul mandatului lui Adriean Videanu si de alte 6 luni in cel al lui Sorin Oprescu. Odata depasit acest hop, constructia nu a mai avut oprelisti, astfel ca va reusi sa fie incheiata in primavara lui 2011, in loc de 2009.
Antreprenorul este Astaldi (Italia) si FCC Constructii (Spania), iar bugetul initial a fost de 135 de milioane euro, dar a ajuns la 222,4 milioane de euro dupa ce proiectul a fost modificat, iar pasajul a devenit mai lung.
Pasajul Rutier Suprateran Basarab – date tehnice
Pasajul rutier denivelat superior Basarab va realiza legatura rutiera si de tramvai intre Bd. N. Titulescu – Sos. Orhideelor – Podul Grozavesti – Bd. Vasile Milea (pentru circulatia tramvaielor) si respectiv Sos. Grozavesti.
Constructia va intregi inelul principal de circulatie al Bucurestilor, in partea de Nord-Vest. Proiectul cuprinde doua traversari majore de obstacole: raul Dambovita, peste podul existent, si calea ferata, in zona Garii de Nord.
Viaductul principal al pasajului are o lungime totala de 1.450 m (din care 117 m podul pe arce peste raul Dambovita, respectiv 340 m pasajul peste zona Garii de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1.126 m lungime si rampe de acces de 1.250 m.
Magda SEVERIN
