Premierul roman Emil Boc si omologul sarb Mirko Cvetkovic au discutat vineri despre mai multe proiecte ce vor fi dezvoltate in comun de Romania si Serbia, printre care unele de infrastructura: autostrada Belgrad – Timisoara, un punct de contact in Portul Constanta si centrala hidroelectrica Portile de Fier III. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, va efectua o vizita in Serbia in perioada urmatoare, pentru a stabili detaliile referitoare la autostrada si intensificarea colaborarii romano-sarbe in Portul Constanta.
Dupa intalnire, Emil Boc a declarat ca ministrii de resort din cele doua tari au fost mandatati sa identifice sursele de finantare pentru aceste investitii. “In materie de infrastructura, am discutat doua proiecte importante. In primul rand, despre realizarea autostrazii Belgrad-Timisoara, ca posibila ruta de dezvoltare intre tarile noastre, dar si in Europa – si am mandatat ministerul de resort sa analizeze si aceasta oportunitate. Ministrul Transporturilor va efectua o vizita in Serbia in perioada urmatoare. In al doilea rand, am discutat despre intensificarea colaborarii romano-sarbe in Portul Constanta, oferind Serbiei posibilitatea de a avea un punct de contact, un punct de legatura sau un element pentru continuarea si sustinerea investitiilor prin intermediul Portului Constanta. Si aceasta propunere a fost primita cu interes de partea sarba. Am adresat primului-ministru invitatia de a fi in Romania, anul viitor, ca prim element pentru a putea constata desfasurarea proiectelor\”, a declarat premierul roman.
Totodata, cei doi prim-ministri au analizat implementarea proiectului care tine de Portile de Fier III. “Este un proiect extrem de important, benefic ambelor tari, dar si intregii regiuni. Din punctul de vedere al energiei, am mandatat ministrii nostri de resort sa analizeze sursele de finantare si implicatiile acestui proiect extrem de important pentru securitatea energetica a tarilor noastre si pentru stabilitatea energetica din regiune”, a spus Emil Boc.
Cei doi prim-ministri au mai discutat despre posibilitatea cooptarii Serbiei in proiectul energetic AGRI – privind transportul gazelor din Azerbaidjan catre Europa, pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanta (Romania). In proiect mai este implicata Ungaria, cele 4 state punand bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta, unde vor fi delichefiate prin terminalul LNG – a carui constructie insa nu a inceput. Intr-o prima faza ar putea fi livrate intre 3 si 8 miliarde de metri cubi, urmand sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. “Este un proiect in care Romania isi pune mari sperante, pentru ca va contribui decisiv la diversificarea rutelor de transport si a surselor de gaze, care va tine de securitatea energetica a tarilor noastre. Am primit un raspuns pozitiv din partea prim-ministrului sarb”, a precizat seful Guvernului de la Bucuresti.
S-a luat in calcul, totodata, posibilitatea de colaborare a Romaniei si Serbiei in proiectul energetic Pan-European Oil Pipeline (PEOP) – un oleoduct care urmeaza sa conecteze Constanta cu Trieste (Italia), trecand prin Serbia si Croatia. “Urmeaza ca aici sa facem pasii concreti pentru deblocarea lui, pentru ca este in asteptare dezvoltarea acestui proiect”, a afirmat Emil Boc.
Summitul Initiativei Central-Europene
Primul-ministru Emil Boc participa la Summitului Initiativei Central-Europene (ICE) din Serbia, unde a transmis Serbiei sprijinul Romaniei in privinta traseului european al Belgradului. “Regiunea are nevoie de o astfel de platforma, pentru a genera proiecte economice, complementare activitatilor binecunoscute desfasurate de catre UE. Voi da doar un exemplu in acest sens: Strategia pentru Regiunea Dunarii ar putea fi un astfel de cadru propice, in scopul de a completa aceste doua programe extraordinare: Initiativa noastra si programele Uniunii Europene”, a mai afirmat Emil Boc.
In opinia sa, Initiativa Central-Europeana “ar putea deveni un cadru unic, care sa cuprinda cele trei mari europene – Marea Adriatica, Marea Neagra si Marea Baltica”. “Aceasta nu este o chestiune de geografie, ci este mai degraba o chestiune de mai buna interconectare. Aceste trei mari s-ar putea sa nu aiba prea multe in comun cu identitatea central-europeana pe moment, dar ele ar putea deveni trei mari bine ancorate in economia Europei Centrale. Aceasta ar trebui sa fie viziunea noastra pentru Initiativa Central Europeana”, a conchis premierul Boc.
