Opt țări UE (printre care și noi) se unesc împotriva standardului de emisii Euro 7.
Pe de-o parte producătorii de autovehicule vin cu argumente împotriva acestor norme, iar pe de altă parte Bruxelles-ul se pare că nu ține seama de lamentările lor. Pe scurt, divergența a apărut din cauză că începând cu anul 2035, în UE, nu se mai înmatriculează altceva decât electrice, dar același parlament european îi obligă pe constructorii de automobile ca din 2025 să treacă la un nou standard de poluare. Alte organizații, mai mult sau mai puțin independente, susțin că îndeplinirea viitoarelor norme Euro 7 este floare la ureche pentru producători și că aceștia din urmă vor obține profituri tot mai frumoase, odată cu trecerea la noiile norme.
Prin urmare, argumentul producătorilor de automobile împotriva Euro 7 ar fi că reglementările sunt prea costisitoare și inutile, deoarece industria cheltuiește deja zeci de miliarde de euro pe vehiculele electrice cu emisii zero. Dar Comisia Europeană consideră că reglementările sunt necesare pentru a reduce emisiile nocive și pentru a preveni repetarea, așa-numitului scandal al emisiilor, Dieselgate – Volkswagen, din 2015. Mai mult, standardul Euro 7 s-ar aplica tuturor vehiculelor, indiferent dacă sunt alimentate cu motorină, benzină, hibrid sau electricitate, deoarece ia în considerare abraziunea frânelor și anvelopelor care produce microplastic. Costurile directe de producție, vor ajunge undeva pe la 12.000 de euro/camion. Pe lângă costurile directe, propunerea Euro 7 va declanșa costuri indirecte, cum ar fi un consum mai mare de combustibil. Pe durata de viață a unui vehicul, acest lucru ar putea crește costurile legate de combustibil cu 3,5%.
Dan ATHANASIU
