La inceputul acestui an, am asistat la o lectie de democratie – este vorba despre manifestatiile care au avut loc in toata tara, pornite initial impotriva proiectului de lege a sanatatii si transformandu-se imediat intr-un protest general la adresa modului in care tara este condusa. Si totul a pornit de la un om… Traim intr-o lume in care informatia circula cu viteza, aparent libera, dar capcanele nu lipsesc. Este evident faptul ca pentru un lucru bun pot fi gasite suficiente argumente negative si invers. In aceste conditii, cand fiecare dintre noi este preocupat (as spune suprapreocupat) de activitatea de zi cu zi, nu mai gasim suficient timp pentru a analiza fiecare detaliu in privinta lucrurilor care nu ne ating direct, dar ne influenteaza, fara indoiala, viata.
Schimbari in sistemul romanesc de sanatate sunt, in mod evident, necesare. Cel putin pentru oamenii normali, cei care nu au suficienti bani pentru a merge la Viena in cazul unei operatii si nici destule cunostinte pentru a ajunge la medicii romani buni pentru consultatii. Deci, o noua lege a sanatatii ar fi trebuit primita cu bucurie. Totusi, un om a spus ca proiectul nu este bun si a avut taria sa faca ceea ce este corect intr-o democratie – si-a dat demisia. Doctorul Raed Arafat si-a construit imaginea prin profesionalismul si energia care il caracterizeaza, iar prin ceea ce a realizat a devenit un important lider respectat de multi romani. Un lider informal, fara functii care sa ii ofere in mod oficial acest statut. Un lider care, fara sa ridice tonul si fara un discurs ametitor cu termeni prea tehnici, a tras un semnal de alarma. Cred ca prin retragerea respectivului proiect de lege, romanii au fost protejati, si spun asta chiar daca, la fel ca majoritatea oamenilor, nu am citit intregul proiect de lege. Increderea intr-un lider a facut diferenta, pentru ca, si citit in intregime de cei care nu cunosc domeniul din interior, respectivul act normativ ar fi fost greu de analizat din punct de vedere al implicatiilor. In democratie este nevoie de lideri, de oameni in care sa poti avea incredere profesional, moral, precum si din punct de vedere al vigilentei.
In transporturi, legislatia sufera modificari importante in fiecare an. Actele normative, judecate numai din punct de vedere cantitativ, pun la grea incercare pe cel care doreste sa le lectureze in totalitate. Iar pentru interpretari, pentru analizarea impactului… In cazul legislatiei in transporturi, nu cred ca a facut cineva in mod serios studii in acest sens dupa 1989 incoace. S-a mers si se merge in continuare pe principiul (mai degraba – lipsa de principiu) „facand si apoi vazand“. Practic, consecintele se vad abia dupa ce este prea tarziu, dupa ce legislatia este in vigoare si cineva intra in imposibilitatea de a mai functiona, indiferent ca este vorba despre institutii ale statului sau firme private. Si atunci, incepe o noua avalansa de ordonante si hotarari pentru a repara ce se mai poate. Este momentul in care segmentul de transport si logistica romanesc ar trebui sa faca un pas hotarat catre respectarea principiilor democratiei si ale economiei de piata. Dar pentru asta, transportatorii si logisticienii trebuie sa isi gaseasca lideri… Altfel, cine ii va proteja de anomaliile care vor sa vina?
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
