Şofează deja de şase ore fără întrerupere, dar nu are de gând să se oprească. Mai are cel puţin două ore până la destinaţia finală. În staţie, colegii de trafic au anunţat un control ISCTR câţiva km înainte, dar nu îi pasă. Lui nu pot să îi facă nimic.
Inspectorii ISCTR îl văd de la distanţă – o maşină de 4,5 tone supraîncărcată într-un mod atât de evident este remarcată imediat. Autovehiculul este oprit, dar şoferul nu prezintă niciun document. Le arată însă inspectorilor talonul – maşina a fost detarată la 3,5 tone, iar ISCTR nu o poate controla şi nici măcar opri.
În sfârşit, Parlamentul a reuşit să adopte legea de aprobare a OUG 11/2013. Licenţierea autovehiculelor de sub 3,5 tone nu va fi obligatorie. Este fără îndoială un lucru bun, mai ales că majoritatea transportatorilor şi asociaţiile patronale şi-au manifestat dezaprobarea pentru licenţierea obligatorie a maşinilor cu masa sub 3,5 tone. Cu mare greutate, societatea civilă şi-a impus punctul de vedere. O nouă potenţială criză a fost evitată.
Mă întreb însă, când începem să mai şi construim ceva? Reparăm greşeli legislative, evităm noi probleme, ne zbatem să nu agravăm situaţia… Dar transporturile se află deja într-o situaţie foarte gravă.
Maşini detarate sau de 3,5 tone au devenit cele mai rentabile mijloace de transport la nivel naţional, oferind tarife incredibile. Supraîncărcarea, lipsa timpilor de conducere şi odihnă şi a limitatoarelor de viteză şi, mai ales, lipsa controlului sunt aspecte care avantajează acest tip de transport.
Credeţi că doar ei “strică” preţurile? Sunt inclusiv posesori de camioane care merg fără licenţe, fără asigurări, fără să respecte vreo regulă şi fără să plătească vreodată o amendă.
Te întrebi cum este posibil aşa ceva. Dar nu numai că este posibil – fenomenul câştigă teren. Posesori de flote mari, companii care şi-au amortizat de mult maşinile şi pot negocia tarife avantajoase cu toţi furnizorii preferă să-şi lase camioanele pe dreapta pentru că, în ciuda tuturor eforturilor pe care le fac, nu se pot apropia de tarifele practicate în piaţă. Mai mult decât atât, în multe cazuri clienţii declară că urmăresc să obţină calitate, dar nu pun accent decât pe tarif. În realitate, starea camionulului care încarcă marfa contează astăzi prea puţin. Iar cei care s-au obişnuit deja să sfideze legile şi regulile bunului simț fac, de fapt, legea pe piaţă. Transportul se desfăşoară în continuare, dar este din ce în ce mai puţin o afacere. Evaziunea fiscală devine de neevitat, iar TVA-ul se transformă în profit.
Ne bucurăm pentru tarifele mici la transport? Sau poate ar trebui să stabilim nişte limite? De exemplu, la evaziune sub un milion, putem închide ochii, dacă este mai mare… Numai în ultima lună au fost reţinuţi câţiva patroni de firme de transport pentru evaziune fiscală. Ne punem speranţa că organele fiscale şi judiciare îi vor viza mai întâi pe cei mai “răi” şi până să ajungă la noi piaţa se va regla? Nu pare un plan care să ofere încredere.
Probabil, cel mai bine ar fi să ne facem fiecare treaba… bine. Să încercăm să funcţionăm legal – şi noi, dar şi furnizorii noştri. Nu poţi plăti km la camion cu un tarif asemănător unui taxi şi să te aştepţi că totul este în regulă.
Este prea puţin probabil ca situaţia actuală să poată fi îmbunătăţită prin de acte normative, mai ales pentru că lipsa de respect faţă de lege este cronică. Este momentul sincerităţii şi de aceea am decis ca, începând cu acest număr, să lansăm o nouă rubrică – “Opinii din piaţă” – adresată celor care vor să transmită un mesaj partenerilor şi competitorilor lor. Care vor să schimbe ceva…
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
