Codul Penal, modificat pentru a-i scăpa de puşcărie pe parlamentari. Băsescu, DNA şi CSM fac front comun împotrivă

Parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal, astfel că cei anchetaţi pentru fapte de corupţie au şanse mari să scape de judecată iar cei condamnaţi pot fi achitaţi. Totul va fi posibil graţie modificărilor legislative operate marţi, de Camera Deputaţilor – for decizional –, după ce proiectul a fost strecurat pe furiş, pe o ordine de zi suplimentară şi votat fără ca raportul Comisiei juridice să se fi publicat pe site-ul Camerei sau al comisiei şi apoi dezbătut în plen. În aceeaşi oală a fost pus şi preşedintele României, dar evident că deputaţii nu au făcut-o pentru Traian Băsescu, ci pentru cel care va veni în locul lui anul viitor, în decembrie. 

Mutilarea Codului Penal a fost făcută fulger, după ce raportul Comisiei jurdice fusese întocmit conspirativ luni, aproape de miezul nopţii. În aceeaşi controversată şedinţă a fost adoptat şi raportul pentru Legea amnistierii şi graţierii, de care vor beneficia puşcăriabilii – preintre care Dan Voiculescu, Relu Fenechiu şi chiar Adrian Năstase – acesta din urmă având deja mai multe amânări la recursul Dosarului Zambaccian şi trage de timp în speranţa ivirii unei soluţii salvatoare.

Manevra deputaţilor a fost abilă: toată suflarea jurnalistică a fost focusată întreaga dimineaţă pe Legea amnistierii şi părea cu vigilenţa slăbită, după scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului. Lovitura de graţie a venit mai târziu, pe furiş. Proiectul legii de modificare a Codului Penal era pregătit pe o ordine de zi suplimentară şi a fost votat fără reţinere.

Însă au apărut imediat reacţiile: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a precizând că nu la primit spre avizare modificările Codului Penal, aşa cum prevede legea; Traian Băsescu a acuzat că “nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”; Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a explicat care vor fi, de fapt, urmările parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte de corupţie.

Imunitatea parlamentarilor corupţi îi apără şi pe complici

Şeful statului a acuzat că “politicienii se ridică din nou deasupra legii, şi o să vă dau doar câteva elemente, din care să vă daţi seama cât de lipsiţi de înţelegere pentru realităţile de care România are nevoie, adică exigenţă legislativă şi pentru demnitarii statului, nu numai pentru omul de rând: spre exemplu, s-a modificat Articolul 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ceea ce ajută, probabil, pe mulţi dintre cei care au un proces în derulare, dacă sunt demnitari ai statului român”.

“Mai mult decât atât, se mai întâmplă o tăsnaie: se introduce un nou alineat, prin care se prevede că suspendarea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de suspendare priveşte numai pe unul sau unii dintre făptuitori. Altfel spus, dacă un membru al Parlamentului se află constituit ca parte a unui grup infracţional, în cazul în care parlamentarul nu primeşte aprobare de ridicare a imunităţii – ceea ce la noi se întâmplă curent -, nimeni din grupul infracţional nu mai poate fi anchetat şi încetează orice activitate. Parcă seamănă prea mult cu nişte întâmplări care se produc zilele acestea, nişte anchete mai mari, cu un domn de la Secretariatul General al Guvernului, cu un alt domn parlamentar, cu… pare a fi o prevedere cu dedicaţie”, a arătat Traian Băsescu.

Primarii scapă de incompatibilitate

“În înalta sa înţelepciune, Camera Deputaţilor modifică şi Articolul 147 din Codul Penal, în care constată că preşedintele României, senatorii, deputaţii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit şi la mine, dar nu am nevoie de această prevedere şi cred că nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament, pentru că scoţând preşedintele, şi senatorii, şi deputaţii, şi pe cei care lucrează fără contracte de muncă – apropo: primari, consilieri -, practic nu mai pot fi loviţi nici de situaţiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetaţi de DNA”, a precizat preşedintele.

Familia cu contractele din bani publici, la adăpost de justiţie

Traian Băsescu a arătat că “se protejează domniile lor, tot prin modificări la Codul Penal, şi de emiterea unor hotărâri care, eventual, li s-ar potrivi lor şi familiilor lor, în mod deosebit când vorbim de atribuire de contracte pe bani publici”.

Şeful statului a acuzat că modificările operate în Codul Penal sunt “dramatice” şi “dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI. El a asigurat că nu va lăsa lucrurile în acest fel, ci va retrimite Parlamentului legea de la promulgare. Evident că va apela din nou la Curtea Constituţională, unde nu mai are însă susţinere majoritară începând din 19 decembrie, prin înlocuirea Iuliei Motoc – care va pleca la CEDO – cu un magistrat numit de PSD.

Băsescu: “Se dărâmă 10 ani de muncă a instituţiilor anticorupţie” 

“Oameni buni, această modificare înseamnă 10 ani de regres. A fost greu până când s-au pus pe picioare aceste instituţii – ANI şi DNA – pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Au început să funcţioneze. Efectele modificărilor introduse astăzi sunt dezastruoase din punct de vedere al credibilităţii României. Am văzut şi o tratez ca pe o chestiune ironică punerea preşedintelui României în această categorie de nefuncţionari publici, dar un preşedinte, prin definiţie, este un înalt funcţionar ales, care este la dispoziţia serviciului public pe care îl are. Un senator sau un deputat este parte a unei puteri în stat”, a insistat el.

Puterea legislativă nu este un butic

Traian Băsescu a continuat spunând că puterea legislativă “nu este un butic, este o instituţie fundamentală a statului român care este formată din senatori şi deputaţi, care, la rându-le, sunt părticică din acea instituţie publică”.

“Nu putem confunda Parlamentul României, Preşedinţia cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari dar beneficiază de maşină, pentru că sunt înalţi demnitari ai statului, de şofer, de facilităţi de cazare, de paşaport diplomatic – dacă discutăm de parlamentari -, dar când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari. La conflictul de interese, la fel. Nu se poate. Sunt 10 ani de mers înapoi, iar eu nu am nicio altă soluţie decât să resping această lege, s-o trimit înapoi la Parlament, s-o atac la Curtea Constituţională, dacă nu găsesc o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal aşa cum ele se află înscrise astăzi în Codul Penal”, a avertizat Băsescu.

În serviciu public eşti un servant public

El a insistat că “nu poţi să spui că eşti parlamentar, eşti primar, eşti consilier şi nu eşti în serviciu public”. “Fiind în serviciu public eşti un servant public (…) şi te supui rigorilor legii şi la incompatibilităţi, şi la mită – pentru că şi asta este una din mize. Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, contra intereselor instituţiilor ş.a.m.d. Foarte interesant este că vrem să nu fim responsabili ca parlamentari, primari, miniştri parlamentari – ştiţi că şi miniştrii, fiind parlamentari, sunt în aceeaşi categorie – nici pentru hotărârile pe care le emitem, nici pentru conflictul de interese, nici pentru abuzul în serviciu. Aşa ceva nu este posibil”, a precizat şeful statului.

Peste 30 de parlamentari şi 60 de aleşi locali ar răsufla uşuraţi

Traian Băsescu a mai spus că dacă ar intra în vigoare aceste modificări la Codul Penal, peste 30 de parlamentari “ar răsufla uşuraţi, din care 8 se află deja în instanţă ca urmare a investigaţiilor ANI”.

“Ştiu că nu este foarte departe de cifra de 60 de aleşi locali care sunt, de asemenea, într-un proces avansat de investigare la ANI. Sunt foarte multe dosare în derulare la DNA, sunt procese pe rolul instanţelor care vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă, prin diverse artificii, şi cei care sunt încarceraţi în momentul de faţă nu ar putea să beneficieze de schimbarea Codului Penal pentru infracţiuni de mită, de corupţie, de abuz în serviciu, de… şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016”, a explicat el.

Preşedintele a arătat că “astăzi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România” şi a punctat că modificările Codului Penal nu se aflau pe ordinea de zi.

Pe furiş, cu Ponta părtaş

“Tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul Legii amnistiei şi graţierii şi a Legii minelor a fost exact manevra care să-i permită domnului preşedinte Zgonea să bage pe neobservate aceste modificări la Codul Penal. Sigur, ca şi în cazul CFR Marfă, nici preşedintele PSD n-a fost aici, a avut de ţinut un discurs la Johannesburg şi că o să-l vedem reluat cât de curând. Ca şi la CFR, când s-a programat un soi de lovitură, dânsul a trimis documentele să aprobe CSAT ce trebuia să aprobe Guvernul, adică câştigătorul licitaţiei. La fel şi aici, a fost programată această grea lovitură pentru statul de drept într-o zi în care prim-ministrul nu se afla în ţară şi a şi făcut declaraţie că niciun hoţ să nu scape. Se vede stilul premierului de a spune că nu ştie; au ştiut foarte bine şi el, şi Crin Antonescu despre modificările la Codul Penal; măcar Crin Antonescu a argumentat de ce”, a acuzat Băsescu.

Antonescu: Este corect ca aleşii să nu fie cercetaţi pentru abuz în serviciu

Precizăm că preşedintele PNL a declarat că este corect ca aleşii să nu fie asimilaţi funcţionarilor publici şi nici să fie cercetaţi pentru abuz în serviciu, aceasta fiind o decizie din USL. “Nu înseamnă cu nimic că parlamentarii – aşa cum iar aţi început dumneavoastră, unii, să titraţi – au vreo superimunitate. (…) Abuzul în serviciu nu, pentru că nu putem să imaginăm ce abuz în serviciu poate să facă un parlamentar. Aaaa, se poate întâmpla – Doamne, fereşte! – ca un parlamentar să poată fi acuzat de fapte de corupţie, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, de acord. Se poate, nu e de dorit, dar se poate întâmpla. Se pot întâmpla o serie de alte fapte, dar abuz în serviciu? Cum poate face un parlamentar abuz în serviciu?”, a afirmat Antonescu.

“Stilul absolut personal al premierului, de neasumare a răspunderii”

“Nu e obligatoriu să-i respingi argumentaţia şi n-aş vrea să spuneţi: „Ia uite, preşedintele l-a lăudat pe Antonescu!”. Nu, dar l-am văzut la televizor cu ochii mei spunând că asta crede dânsul. În schimb, premierul, în stil absolut personal, de neasumare a răspunderii, s-a aflat întâmplător la Johannesburg, astăzi. Şi tot astăzi – coincidenţă! – atâtea legi în Parlament”, a continuat el.

Preşedintele susţine că Victor Ponta şi Parlamentul “nu mai pot păcăli pe nimeni şi îşi continuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut, vor să pună sub control justiţia, instituţiile mass-media, să diminueze capacitatea instituţiilor create cu greu, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, de a face faţă corupţiei şi abuzurilor pe care le fac oamenii politici”.

“Eu voi respinge aceste modificări la Codul Penal. Sunt convins că o studiere atentă şi un timp mai îndelungat vor arăta şi alte subtilităţi ale modificărilor făcute astăzi, dar cel puţin mesajul principal este că preşedintele dezavuează şi acţiunile din ultimul timp şi acţiunea de astăzi, de modificare a Codului Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA şi, în acelaşi timp, lasă în libertate un număr destul de mare de infractori din clasa politică. Asta s-ar întâmpla”, a insistat Traian Băsescu.

Raportul pe MCV “va fi foarte prost”. Schengen, o iluzie

Răspunzând unei întrebări, preşedintele a arătat că “Raportul pe MCV va fi foarte prost în ceea ce priveşte Parlamentul, pentru că ce s-a întâmplat – dacă aţi văzut scrisoarea, cu cei 4 sau 5, pentru care Parlamentul -nu ştiu câți la Cameră, câţi la Senat – nu au primit avizul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale”. În aceste condiţii, aderarea la spaţiul Schengen este o iluzie.

“Modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici sunt lucruri pe care nu ni le iartă nimeni, şi eu vă şi spun de pe acum cum va fi în raport. Oricum, va exista o formulare: „lipseşte voinţa politică pentru lupta împotriva corupţiei”. Şi eu sunt convins că e nedrept pentru români, pentru că românii vor să se lupte împotriva corupţiei, dar Parlamentul face şi românii trag, asta e realitatea. Parlamentul nu lucrează din acest punct de vedere pentru români, ci pentru membrii săi, din păcate”, a conchis Traian Băsescu.

DNA: 28 de parlamentari trimişi în judecată

La rândul său, DNA critică modificările aduse marţi Codului Penal şi face precizări privind scoaterea mai multor categorii din rândul funcţionarilor publici şi restrângerea “aplicabilităţii” conflictului de interese.

Astfel, arată DNA într-un comunicat remis marţi seară, preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

“De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate. Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, precizează Direcţia.

Convenţiile internaţionale anticorupţie, încălcate

Totodată, prin această modificare, legislaţia română “va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei”.

“Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii. Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări”, explică DNA.

Peste 100 de primari şi viceprimari, deferiţi justiţiei

Direcţia face referire şi la modificarea articolului din Codul Penal privind conflictul de interese, arătând că noua prevedere “restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”.

“Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”, susţine DNA.

Direcţia precizează că în prezent, pe rolul instanţelor de judecată se află, pentru diferite infracţiuni, peste 100 de primari şi viceprimari, în cauze care au fost instrumentate de DNA.

“Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer”

Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a postat pe Facebook, înaintea votului din Parlament, un mesaj în care arată că prin modificările Codului Penal “se va crea o superimunitate”, iar “istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

“Este o iniţiativă care, dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”, susţine şeful ANI.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.