Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 235 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” și 45 de abțineri, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 63/2013 (intrată în vigoare în 26 iunie) privind restrângerea competenței DNA. Numai că faţă de forma adoptată de Guvern, deputaţii au decis să taie mai mult din atribuţiile DNA: au eliminat din aria sa de urmărire penală şi faptele de evaziune fiscală, înșelăciune și a celor comise la regimul vamal cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a 1 milion de euro. Aceste infracţiuni vor fi rezolvate de DNA doar dacă au legătură cu corupţia. Altfel, trec la Parchete. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat, cameră decizională în această materie.
Guvernul argumenta, când a operat modificarea, că îi va degreva pe procurorii anticorupţie de cauze care au un efect limitat şi va asigura funcționarea optimă a DNA. Acum, procurorii anticorupţie vor rămâne doar cu infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro.
Concret, Ordonanța de Urgență nr. 63/2013 modifica Art. 13, alin. 1 indice 2 din OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, iar deputaţii l-au modificat şi mai mult.
În forma anterioară modificărilor aduse prin OUG 63/2013 era prevăzut că “Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5), art. 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal, al infracţiunilor prevăzute la art. 175, 177 şi 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare şi în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”.
În urma modificării, noua formă a alineatului este: “Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal”.
“Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.
Ministerul Justiţiei preciza, în 19 iunie, că modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele care stabilesc competenţa DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor.
“Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 şi cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfăşoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 – 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracţiunilor atribuite în competenţa D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie”, nota ministerul, precizând că “prin această Ordonanţă nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracţiunile de corupţie, iar cauzele de înşelăciune şi evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupţie vor fi în continuare instrumentate de DNA”, arăta MJ.
“Având în vedere obiectivele asumate de statul român în cadrul MCV și recomandările formulate de experții Comisiei Europene, pentru a putea asigura funcționarea optimă a DNA este necesară modificarea prevederilor referitoare la competența direcției, pentru a elimina cauzele care au o legătură limitată cu fenomenul marii corupții”, se arăta şi în Expunerea de motive la OUG 63.
Proiectul de lege precizează că “restrângerea competenței organului de urmărire penală specializat va determina eficientizarea activității Direcției și va permite concentrarea resurselor investigative asupra infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, pentru a îndeplini astfel rolul pentru care a fost înființată DNA”.
Magda SEVERIN
