Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi, printr-un proiect de lege ce va fi trimis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare, înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care va funcţiona ca regie autonomă pentru elaborarea studiilor şi documentaţiile tehnico-economice necesare proiectării şi realizării canalului. Reluarea lucrărilor ar putea fi un succes sau o nouă temă pentru Guvern de a bate apa-n piuă în acest an al alegerilor, după ce niciun proiect din Planul Naţional de Investiţii aprobat în iulie 2013 nu i-a ieşit premierului Vicor Ponta şi ministrului Marilor Proiecte, Dan Şova.
Amintim că proiectul Roşia Montană a căzut, cel pentru reactoarele de la Cernavodă la fel, iar redevenţele pentru Petrom s-ar putea să nu crească atât de mult pe cât aşteaptă românii, prim-ministrul anunţând deja că “nu vrem să-i speriem pe investitori”.
În aceste condiţii, bani pentru investiţii nu vor fi, dar noua lege a parteneriatului public-privat, croită de Şova, trebuie să arate într-un fel că dă roade. Iar aceasta împreună cu mult anunţatele companii chineze care, până acum, s-au retras rând pe rând de la investiţiile româneşti, începând cu autostrada Comarnic-Braşov şi terminând cu reactoarele de la Cernavodă.
Noua Administraţie a Canalului Siret-Bărăgan va avea în atribuţii contractarea de servicii de consultanţă de specialitate, cumpărarea de utilaje, instalaţii şi echipamente, efectuarea recepţiei lucrărilor şi, ulterior, asigurarea exploatării şi întreţinerii canalului.
Sporuri la recoltă de 120 mil euro anual
Guvernul consideră că, prin realizarea canalului aprobat în 1988 de Consiliul de Miniştri, pe timpul lui Ceauşescu, vor fi obţinute sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro. Autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare.
Lucrările au fost oprite încă de la debut, după numai 6 km dintr-un total de 190 km, în lipsa fondurilor necesare. După 1990 au existat mai multe tentative de reluare a investiţiei, dar fără rezultate concrete.
2,6 mil euro după Constantin, 3,6 mil euro după Tabără
Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus şi el pe lista proiectelor de investiţii considerate de Guvern drept prioritare, prezentată în iulie 2013.
Cu un an înainte, în octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, anunţa că proiectul Canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro.
El susţinea că ministerul pe care îl conduce a comandat studii la Institutul de Studii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi că este “în faza finală” cu acestea, existând şi investitori din Rusia şi China interesaţi să investească în această zonă.
Însă şi Guvernul Boc anunţa, în 2011, o idee similară, numai că valoarea totală a proiectului fusese calculată la 3,6 miliarde euro. Valeriu Tabără, la acea dată ministrul Agriculturii, promitea că ministerele Agriculturii şi Mediului vor încheia un parteneriat public-privat pentru construirea canalului şi că de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a prezentat proiectul Băncii Europene de Investiţii, pentru obţinerea unei finanţări.
Magda SEVERIN
