La reuniunea de la Strasbourg din această săptămână, pe tema politicii spaţiale a UE şi a proiectului Galileo, a membrilor Comisiei de industrie, cercetare şi energie (ITRE) din Parlamentul European cu Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru industrie şi antreprenoriat, Silvia-Adriana Ţicău, membră a Comisiei ITRE a arătat că Galileo este un proiect strategic al Uniunii Europene, care va va oferi independenţă UE în domeniul navigaţiei prin satelit.
“Galileo va contribui în mod semnificativ la gestionarea traficului rutier, la taxarea rutieră electronică, la gestionarea aplicaţiei eCall, la rezervarea online de locuri sigure de parcare pentru camioane şi la monitorizarea în timp real, în vederea unui transport rutier mai sigur şi mai ecologic. De asemenea, va contribui la îmbunătăţirea transportului aerian, a transportului maritim, dar şi la îmbunătăţirea unor servicii din domeniul agriculturii, protecţiei mediului şi a protecţiei civile, a declarat europarlamentarul Adriana Ţicău.
„De aceea, dezvoltarea de aplicaţii şi servicii aferente Galileo este esenţială. Având în vedere că, începând cu anul 2014, sistemul Galileo va începe faza de operare, statele membre ar trebui să sprijine dezvoltarea de aplicaţii şi servicii specifice. Ţinând cont de potenţialul foarte mare al României în domeniul ICT, consider că întreprinderile româneşti din domeniul ICT ar trebui să participe la dezvoltarea de servicii şi aplicaţii astfel încât acestea să fie disponibile pe piaţa până în 2014. Solicit Comisiei să organizeze anual, in fiecare stat membru, o zi de informare cu privire la Galileo, astfel încât cei interesaţi (universităţi, institute de cercetare si companii din industria de profil) sa primească informaţii privind dezvoltarea de servicii si aplicaţii specifice”, a precizat ea.
Constelaţie de 30 de sateliţi, 40 de staţii terestre, 3 centre de control şi 5 staţii de urmărire şi comandă
În comunicatul remis redacţie, europarlamentarul precizează că programul Galileo cuprinde o fază de definire, deja finalizată, o fază de dezvoltare şi de validare, care ar trebui finalizată în 2013, o fază de desfăşurare, care a început în 2008 şi ar trebui să se încheie în 2020, şi o fază de operare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operaţional în 2020.
Infrastructura completă a Galileo va fi compusă din: o constelaţie de 30 de sateliţi; 40 de staţii terestre; 3 centre de control şi 5 staţii de urmărire şi comandă.
„Galileo va oferi independenţă Uniunii Europene în domeniul navigaţiei prin satelit, un sector care a devenit foarte important pentru economia sa (aproximativ 7% din PIB-ul UE în 2009) şi bunăstarea cetăţenilor săi. Studii independente arată că Galileo va furniza în jur de 90 miliarde de EUR pentru economia UE în primii 20 ani de funcţionare, sub formă de venituri directe pentru întreprinderile din domeniul spaţiului, receptoarelor şi aplicaţiilor şi sub forma de venituri indirecte pentru societate (sisteme de transport mai eficiente, operaţiuni de salvare mai eficiente etc)”, mai arată Adriana Ţicău.
7 mld euro pentru finalizarea infrastructurii de navigaţie prin satelit a UE
Pentru finanţarea şi guvernanţa celor două programe europene de navigaţie prin satelit Galileo şi EGNOS, Comisia propune alocarea a 7 miliarde de euro în perioada 2014-2020, pentru a garanta finalizarea infrastructurii de navigaţie prin satelit a UE şi pentru a asigura exploatarea sistemelor până în anul 2020.
Primii doi sateliţi operaţionali ai sistemului global de navigaţie prin satelit a UE au fost lansaţi în octombrie 2011, iar în 12 octombrie 2012 a fost lansată a doua pereche de sateliţi. (M.B.)
