Premierul Victor Ponta a prezentat astăzi, în faţa grupurilor parlamentare USL, strategia de dezvoltare a autostrăzilor, cu „orizont posibil de realizare anul 2018”, deşi planul pe hârtie este până în 2022. Marele absent a fost însă Dan Şova, responsabilul cu autostrăzile şi autorul strategiei nu numai pentru infrastructura rutieră, ci şi pentru marile investiţii cu zeci de mii de locuri de muncă. Dar ministrul Marilor Proiecte s-a ascuns ca să nu îşi amintească lumea de promisiunile făcute la începutul anului şi din care nu a realizat nimic: autostrada Comarnic-Braşov încă nu a fost adjudecată, după 3 amânări din octombrie până acum; Centura de Sud a Capitalei încă aşteaptă să afle cine o va construi, iar autostrada Craiova-Piteşti a fost amânată pentru februarie-martie 2014.
Licitaţiile pentru aceste 3 mari investiţii în infrastructura rutieră au avut loc în primăvară, când au fost prezentate şi firmele ofertante. De atunci se tot amână anunţarea investitorilor aleşi.
Însă nu este un caz singular: Dan Şova este şi autorul Planul Naţional de Investiţii, precum şi al proiectului de lege privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană. De amândouă s-a ales praful.
De altfel, micului ministru al Marilor Proiecte nu i-a ieşit nimic până acum. A trecut la „realizări” rezilierea contractului cu Bechtel, dar când a fost să aflăm şi noi ce prevedea contractul iniţial semnat de Adrian Năstase, Şova a pierdut documentul original.
Nici controalele pe care le-a dispus la începutul anului la CNADNR şi, în iunie, asupra contractului cu Bechtel, nu au avut vreun rezultat: cel pentru autostrada Transilvania ar fi trebuit să fie gata “în două săptămâni”, apoi „la toamnă”, iar de curând ministrul ne-a anunţat că vom afla concluziile “la primăvară”.
Controlul de la CNADNR avea termen de finalizate luna iunie şi iată că se încheie anul fără să mai auzim de el. Între timp compania care toacă bani publici cu nemiluita are un nou şef, după ce pe Mircea Pop, demis de premier în ianuarie, Şova l-a ţinut interimar până în septembrie şi l-a lăudat că a finalizat cu succes rezilierea contractului cu Bechtel.
Acciza de 7 eurocenţi, sursa minune de finanţare pe care Băsescu nu o aprobă
Revenind la autostrăzile de pe hârtie, trebuie să spunem că harta arată frumos. Dar când ajungem la sursele de finanţare, apare acciza de 7 eurocenţi la litrul de carburanţi pe care preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu o acceptă. Suma estimată a fi strânsă din această nouă taxă diferă de la o zi la alta, ca şi destinaţia ei.
„Există doar 4 surse de finanțare. Din fondurile de coeziune avem voie să finanțăm acele șosele și autostrăzi aflate în rețeaua TEN-T Core. Vreau să știți cu toții că avem 3 miliarde de euro mari și lați. Cu totul, pentru infrastructură mare sunt 6 miliarde, dar 3 miliarde de euro merg la infrastructura feroviară și 3 miliarde de euro pot fi folosiți pentru construcție de autostrăzi, numai și numai pe culoarele stabilite de UE ca făcând parte din TEN-T Core. Există o hartă lărgită numită TEN – Comprehensive care poate fi finanțată din FEDR, fondurile de dezvoltare regională. Avem, de asemenea, posibilitatea și suntem foarte avansați cu proiectele în concesiune sau în parteneriat public-privat. În măsura în care fondurile de la buget nu depășesc 49% acestea nu sunt incluse în deficitul bugetar. Dacă depășesc 49% ne intră pe deficit. Şi avem Bugetul de stat, la acest ultim capitol din taxa de 7 eurocenți urmând să fie adunate între 750 de milioane de euro și 1 miliard de euro. Parlamentul şi Guvernul urmează să decidă în fiecare an în ce direcție alocă această resursă suplimentară”, a declarat premierul.
O nebuloasă
Până acum am aflat de la Relu Fenechiu că din acciză se vor colecta 3 miliarde de lei/an şi peste 2-3 ani, în condiţiile de depăşira a traficului, 5 miliarde de lei/an.
De la ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, am aflat că din noua taxă pe combustibil şi din schimbarea modului de calcul a tuturor celorlalte accize Guvernul estimează fonduri de 4 miliarde de lei în 2014.
Ministrul Şova nu ştia acum o săptămână dacă banii din acciză se vor duce strict la autostrăzi, dar vineri, la comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului, a lăsat pe toată lumea mască: “pe acciza de 7 eurocenţi s-a format DPIIS”. Nu ştie însă câţi bani vor intra din această nouă taxă în bugetul instituţiei lui.
Cert este că acciza cu pricina a fost aprobată prin OUG nr. 102/2013, de modificare a Codului fiscal, care va ajunge, în final, la promulgare la preşedintele Traian Băsescu, ceea ce înseamnă că nu va avea sorţi să fie promulgată.
De altfel, şeful statului a avertizat în trei rânduri că nu va promulga Bugetul de stat pe 2014 dacă acciza suplimentară nu va fi amânată. Aseară, Traian Băsescu a anunţat că nu aprobă nici Memorandumul cu FMI, care include această acciză.
Astăzi, premierul Ponta i-a solicitat de formă preşedintelui Băsescu o întrevedere, care s-a terminat însă fără vreun rezultat, după ce şeful Executivului nu a acceptat să renunţe la acciză.
Marea Unire a infrastructurii şi Lista lui Şova
Dar să vedem care sunt autostrăzile pe care premierul Ponta le vrea ca să marcheze 100 de ani de la Marea Unire, “când România a fost unită politic, dar nu şi ca infrastructură”.
Amintim însă că mai există o listă, cu 25 de proiecte întocmite tot de Dan Şova, listă care apare în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 (pag 65-68), publicat de Ministerul Finanţelor cu o zi înainte de aprobarea, de către Guvern, a Bugetului de stat pe 2014.
Revenind la Marea Unire a infrastructurii lui Ponta, prima pe listă este autostrada Sebeş-Turda, a cărei licitaţie s-a finalizat în 29 octombrie dar încă nu cunoaştem câştigătorul, pe care Dan Şova a promis că îl va anunţa “în 50 de zile”, adică la sfârşitul anului. Costul autostrăzii s-a dublat în octombrie, după ce licitaţia a fost lansată în 22 iulie.
Victor Ponta a mai spus că din economiile făcute la POS Transport se va putea licita şi construi din programul bugetar 2007-2013 şi tronsonul de autostradă Turda-Târgu Mureş, iar în luna ianuarie pot începe toate procedurile.
Pe finanţarea din fonduri de coeziune vor fi construite:
* autostrada Piteşti-Râmnicu Vâlcea, cu primul tronson care trece pe la Curtea de Argeş
*autostrada Ungheni-Târgu-Neamţ-Bacău
* autostrada Bucureşti-Buzău-Focşani
* autostrada Sud Bucureşti -Alexandria
* autostrada Craiova-Calafat.
“Asta constituie 3 miliarde de euro şi se termină banii din fonduri de coeziune. Alţi bani nu avem în fondurile de coeziune. Aceste tronsoane le putem licita şi începe în 2014”, a spus Ponta.
El a arătat că din fondurile de dezvoltare regională (FEDR) pot fi finanţate cu 1,8 miliarde de euro două segmente de autostradă, Sibiu-Braşov şi Braşov-Bacău, în aşa fel încât să se poată uni chiar în perioada imediat următoare Moldova şi Transilvania.
Concesiuni răsamânate
Cât priveşte tronsoanele finanţate în regim de concesiune sau parteneriat public-privat, Ponta a spus că în 9 decembrie se depune oferta finală pentru Comarnic-Braşov. Despre ce ofertă finală nu a precizat şi nici jurnaliştii nu l-au întrebat, dar amintim că de două luni este amânată anunţarea câştigătorului licitaţiei ce a avut loc în februarie.
“Comarnic-Braşov e un proiect pe care îl consider esenţial pentru această guvernare şi pentru ţară în ansamblu. E tronsonul cu cel mai mare trafic din România, nu doar pentru caracteristica de turism, că acolo merg bucureşteni în week-end, ci mai ales pentru legătura între Ardeal şi Bucureşti”, a spus Ponta.
Premierul a arătat că se află într-o procedură avansată şi Centura de Sud a Capitalei, care va uni autostrada Piteşti-Bucureşti de Bucureşti-Constanţa şi că există într-o formulă avansată şi se pot declanşa în cursul anului viitor şi lucrările pentru Piteşti-Craiova.
Amintim că ambele tronsoane au fost licitate în primăvară şi anunţarea câştigătorilor este amânată repetat.
“Există un tronson din autostrada Trasilvania, Jilău-Suplacu de Barcău, unde avem ofertă pentru construcţia în parteneriat public-privat. Din bugetul de stat din 2014 am propus construcţia şi finalizarea segmentului de autostradă Borş-Suplacu de Barcău şi finanţarea pentru unirea a ceea ce este un pol important Galaţi-Brăila de autostrada inclusă pe Coridorul IX”, a mai spus Ponta.
Despre tronsonul Gilău-Nădăşelu contractat deja dar amânat pentru primăvară, din lipsa banilor, premierul nu a amintit.
Preşedintele Traian Băsescu acuza în 27 august că Guvernul îngroapă bani pe Autostrada Transilvania. Premierul Victor Ponta a replicat atunci că şeful statului “se ocupă să bage strâmbe”, dar şantierul a rămas abandonat.
Premierul a arătat că, “practic, până în 2018 se pot da în folosinţă din fondurile existente azi, deci nu din venituri posibile sau din promisiuni, aceste segmente de autostrăzi”.
“Unim, practic, toate regiunile istorice şi avem ieşiri spre graniţele importante, atât spre Moldova, cât şi spre Ungaria şi spre Bulgaria”, a spus Ponta.
Ceauşescu şi Tăriceanu, singurii creatori de autostrăzi
Premierul a precizat că, în acest moment, România are 500 de kilometri de autostrăzi, dar nu a amintit că jumătate sunt construiţi în timpul Guvernului Boc, ci i-a dus ca fiind realizarea Guvernului Tăriceanu – în perioada căruia, se ştie prea bine, nu s-au construit decât 5 kilometri, deşi economia “duduia”. Mai mult, Ponta l-a amintit pe Ceauşescu, responsabil cu începerea Autostrăzii Soarelui.
“230 de kilometri au fost inaugurați anul trecut de actualul Guvern, însă erau în lucru Autostrada București-Constanța, de pe vremea lui Ceaușescu, și Autostrada București-Ploiești, de pe vremea domnului Tăriceanu. Deci, doar s-au finalizat niște lucrări, însă important este să accelerăm proiectele deja începute, să beneficiem de deblocarea POS-T (…) și, de asemenea, să implicăm parteneri privați în construcția și finanțarea autostrăzilor”, a mai declarat premierul.
105 km de autostradă amânaţi din aprilie
Ponta a mai spus că “există deja finanţat, în lucru, aproape de a fi inaugurat sau în fază de licitaţie tronsonul Nădlac-Arad şi tronsonul Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care este în lucru şi din care la sfârşitul anului 2013 se dau în folosinţă încă 4 tronsoane totalizând 105 km”.
Amintim că ambele loturi din autostrada Nădlac-Arad trebuie relicitate: lotul 1 a fost început de Romstrade şi abandonat la puţin timp, iar lotul 2 a fost construit 80% de Alpine Bau, dar în iulie Şova a reziliat contractul cu acest constructor, după ce acesta a intrat în insolvenţă.
Restul de 4 tronsoane începute de Guvernul Boc în timpul ministrului Anca Boagiu ar fi trebuit terminate de Şova încă din aprilie. Cei care îi iau apărarea lui Şova spun că nu a avut deloc bani anul acesta la DPIIS. Cert este că din 145 de km de autostradă s-au finalizat numai 32,5, Deva-Orăştie, inaugurarea pentru celelalte 4 tronsoane fiind amânată prima dată pentru august, iar apoi pentru jumătatea lui decembrie – cât să vină zăpezile şi lumea să uite.
Şova mârâie la Băsescu
Cum nu putea să tacă, deşi a dispărut ca să nu fie luat la întrebări de presă, Dan Şova a simţit nevoia să se facă util premierului Ponta printr-un atac hodoronc-tronc la Băsescu.
“Ieșirile președintelui Băsescu trebuie reduse la o singură idee – bugetul pentru 20 de milioane de români vs. Comisia Nana. Amenințarea președintelui Traian Băsescu privind blocarea bugetului pe 2014 este un gest politic fără precedent în ultimii 24 de ani. Președintele a avut, în aceste ultime săptămâni, o problemă mare, în speța scandalului privind achiziția terenului agricol din Călărași”, susține Șova într-un comunicat de presă transmis marți.
Potrivit lui Şova – care este şi vicepreședintele PSD -, șeful statului dorește să creeze o nouă problemă “pentru a încerca să închidă verificarea terenului din Călărași”.
“Prin amenințările și deciziile iresponsabile pe care le-a făcut și le-a luat de atunci și până în prezent, domnul președinte vrea să creeze o problemă și mai mare, care să o acopere ca impact pe prima: amenință cu blocarea Bugetului și, implicit, a șansei la dezvoltare pentru 20 de milioane de români în 2014. Este o formă extrem de cinică de a ne transmite nouă, tuturor românilor, că este capabil de orice pentru a încerca să închidă verificarea terenului din Călărași”, se mai arată în comunicat.
Dar cine îi împiedică pe parlamentarii USL să constituie acea comisie de anchetă cu care tot ameninţă de două săptămâni – pretext să nu dezbată public Buget pe 2014? Băsescu chiar a spus că mult mai eficientă ar fi o plângere la Parchetul General, dar nimeni nu se încumetă să o facă. Iar aceasta pentru că plângerea mincinoasă se pedepseşte cu închisoarea.
Daţi click pentru a putea vizualiza tot programul de autostrazi.
Magda SEVERIN
