Băsescu: “România a obţinut 40 de miliarde de euro în bugetul UE 2014-2020. Avem cea mai mare creştere, de 18%. Plus 4 miliarde salvate”

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri, la Bruxelles, că România a obţinut un buget de 39,887 miliarde de euro – 40 de miliarde, sumă rotunjită -, reprezentând o creştere de 18% pentru 2014-2020 faţă de perioada precedentă. “Fără rezerve, îmi permit să adaug 4 miliarde”, mulţumită Articolul 87, punctul 2, ce se referă la diminuarea riscului dezangajărilor şi “care ne este practic dedicat nouă şi Slovaciei”, a adăugat preşedintele. Ţara noastră se numără printre puţinele state cu creştere bugetară, în condiţiile în care bugetul UE, propus iniţial de Comisia Europeană la 1.080 de miliarde euro, a fost diminuat la 960 de miliarde. Una dintre marile facilităţi obţinute de România este TVA eligibilă, ceea ce va aduce în bugetul de stat circa 2 miliarde de euro în tot exerciţiul 2007-2014. 

“Bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 de miliarde de euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria UE când bugetul scade. În aceste condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului alocat direct este un lucru bun şi este cel mai mare procentaj de creştere din toate cele 27 de state”, a declarat Traian Băsescu.

În exerciţiul bugetar 2007-2013, România a beneficiat de 33 de miliarde de euro, însă a reuşit să absoarbă numai 9,72% din sumă.

Iată cele mai importante declaraţii ale preşedintelui:

BUGET

• “Pentru politica de coeziune, în acest exerciţiu bugetar, 2007-2013, avem alocate 19,841 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 avem alocate 21,825 miliarde euro, ceea ce înseamnă o creştere de 10%, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor 7 ani. Avem, deci, un plus de 2 miliarde la bugetul de coeziune, ceea ce ne-a stimulat foarte mult să ne batem pentru n+3.
• Pentru politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007-2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar cel alocat pentru exerciţiul 2014-2020 este de 17,516 miliarde euro. Asta înseamnă o creştere de 3,7 miliarde de euro, reprezentând 27% creştere. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni: pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 avem alocate 10,393 miliarde euro. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem acum 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de 1 miliard de euro. De aceea, a fost pentru noi foarte important să obţinem dreptul de a mişca 25% din cele două bugete, de la unul către celălalt, în funcţie de decizia Guvernului.
• Pentru măsuri de diminuare a şomajului în rândul tinerilor avem 125 de milioane de euro. Cred că este o sumă cu care putem face faţă.
• Pentru populaţia dezavantajată din mediul rural au fost alocate 60 de milioane în fiecare an – pe 7 ani, 420 de milioane de euro.
• România mai are posibilitatea, ca orice altă ţară a Uniunii Europene, să acceseze diverse fonduri – Fondul de sărăcie, Fondul de urgenţă la calamităţi -, programe, bani pentru proiecte europene, Connecting Europe. Deci sunt şi alte programe, dar care nu sunt gestionate de Guvernul României. Sunt şi alte facilităţi pentru a câştiga bani sau a aduce bani în ţară; totul e să avem proiecte de calitate şi prezentate la timp.
• DIMINUAREA RISCULUI DE DEZANGAJARE
• Acum, aş reveni pe impactul minimal, deci pe cel mai mic impact pe care îl poate avea Articolul 87, punctul 2, care ne este practic dedicat nouă şi Slovaciei. Vă dau exemplul acestui an: ar trebui să utilizăm la coeziune, pentru a nu avea dezangajări automate, 6,536 miliarde euro. Ar trebui să-i cheltuim la autostrăzi, la căi ferate, la dezvoltare regională, la mediu. Orice sumă sub această valoare care nu este facturată până la 31.12.2013 se dezangajează. În 2012 am avut o dezangajare de 190 de milioane euro. După cum vedeţi, pe transporturi, programul este încă suspendat, sunt litigii cu licitaţiile, nu avem cum să cheltuim această sumă. Deci riscul de dezangajare este foarte mare. De aceea, Articolul 87-2 dă şi Comisiei latitudinea să facă ceva pentru diminuarea riscului de dezangajare şi merge până la modificarea regulamentului dacă este nevoie, a Regulamentului 1083.

FACILITĂŢI

• Una din cele mai importante facilităţi este aceea că TVA este eligibil. Deci, cu cât România va avea un TVA mai mare – îmi pare rău, asta este realitatea, şi noi avem un TVA mare -, cu atât va aduce din banii europeni în bugetul de stat. Deci, pe fondurile de coeziune, atât cele utilizate pentru proiecte pe scară mare, cât şi fondurile de coeziune utilizate de administraţiile locale, TVA este deductibil. Ceea ce este o facilitate extraordinară pentru instituţiile locale şi centrale, dar şi pentru agenţii economici. Evaluarea este că deductibilitatea TVA aduce în bugetul de stat al României circa 2 miliarde de euro în tot exerciţiul 2007 – 2014.
• Un alt lucru foarte important este acela că s-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune care, în fază iniţială, a fost propusă a fi 75%, şi s-a finalizat cu 85% din partea Uniunii Europene, ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat.
• La fel de important este faptul că prefinanţarea, iniţial propusă a fi 2%, s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele, în general, şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord de asistenţă cu Fondul Monetar Internațional şi cu Uniunea Europeană. Deci România se încadrează la prefinanţare de 4%.
• Cofinanţarea pentru dezvoltare rurală a rămas 75% din partea UE, 25% finanţare autohtonă.
• Prefinanţarea pentru dezvoltare rurală este tot 4% din valoarea proiectelor, ca şi la fondurile de coeziune.
• Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă cu UE şi FMI sau numai cu una din cele două instituţii se asigură un top up de 10%, ceea ce înseamnă că la coeziune, la 85% se mai adaugă zece procente, deci cofinanţarea europeană ajunge la 95%, la dezvoltare rurală cofinanţarea europeană ajunge de la 75% la 85%. Repet, în situaţia în care ţara se află într-un program de asistenţă.
• În sfârşit, un lucru extrem de important pe care noi l-am obţinut a fost flexibilitate la politica agricolă comună, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul unu, dezvoltare rurală, şi pilonul doi, plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Este un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni, că nu este puţin să iei 25% de la plăţi directe să-i duci la dezvoltare rurală sau, invers, de la dezvoltare rurală la plăţi directe. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 politica agricolă comună şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC.
• Pentru exerciţiul 2014-2020 banii trebuie cheltuiţi în n+3 ani, deci o abordare lansată de noi, care s-a răsfrânt pentru toate statele membre în posibilitatea de a nu avea dezangajări de sume în 10 ani de la intrarea în vigoare a noului buget, ceea ce pentru o ţară cum e România acum nu ştiu cum va fi în perioada 2014 – 2017 este extraordinar de important, diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor alocaţi de Uniunea Europeană.

ALERĂ MAXIMĂ

• Ca să aveţi o imagine de ce a fost acest efort atât de mare, dus din noiembrie cu toate structurile care puteau să contribuie la obţinerea acestei soluţii, vă dau următoarele date: pe coeziune, în 5 ani, deci de la 1 ianuarie 2007 până astăzi, am cheltuit 5 miliarde de euro, din care 2 miliarde sunt avansuri care nu au fost justificate. Deci, doar 3 miliarde am reuşit să facturăm.
• De aceea, pentru noi toţi a fost o alertă maximă cum facem să nu avem o dezangajare de mari dimensiuni deja din anul 2013. Evaluarea făcută cu Ministerul de Finanţe este că intrarea în vigoare sau această decizie luată astăzi previne dezangajarea a 4 miliarde. Acest lucru mă face să fiu mulţumit şi pe mine, şi îi face să fie mulţumiţi şi pe cei care au contribuit la obţinerea acestei derogări.
• Spre exemplu, rămâne să vedem cât de mult poate Comisia să redistribuie din aceşti bani pentru anii 2014-2015, când sumele alocate sunt 3 miliarde, 3,9 miliarde, 3,5 miliarde. Oricum, având în vedere stadiul facturării şi stadiul programelor în 2013, acum, în februarie, este foarte greu de crezut că n-am avea dezangajări consistente până la sfârşitul anului.
• Să sperăm că reporneşte programul de transporturi cât mai rapid, pentru că acolo sunt multe sume mari, şi să sperăm că se mai clarifică şi cu licitaţiile contestate, peste tot în instanţe, la instituţii administrative ş.a..

OAMENI DE LA BARROSO PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ

• Am mai avut o discuţie cu domnul preşedinte Barroso, şi o să am rugămintea ca şi premierul, Guvernul, să ţină cont de acest punct de vedere: având în vedere că avem resursă financiară la asistenţă tehnică, preşedintele Barroso s-a oferit să transfere de la Comisia Europeană un număr suficient de mare de oameni care să lucreze în toate structurile de absorbţie a fondurilor, în aşa fel încât România să recupereze rapid, pentru că solicitarea pe care Comisia Europeană a primit-o de la Consiliul European astăzi nu este doar să modifice regulamentul, dacă este nevoie, ci şi să facă tot ce ţine de ea pentru evitarea sau diminuarea la maxim a dezangajărilor.

NU NE MAI PUTEM JUCA CU ORGOLIILE

• Deci, bani avem pe asistenţă tehnică, putem utiliza sprijinul direct al Comisiei Europene pentru a diminua riscurile de dezangajare şi România să beneficieze de toată suma alocată.
• Sigur, sunt păreri şi păreri. Domnul ministru Orban, când era, spunea că România nu va putea să ajungă la un grad de absorbţie pe coeziune mai mare de 40 – 45%, 50%. Domnul Teodorovici este mult mai optimist, dar cred că trebuie să ne luăm toate măsurile şi din punct de vedere legislative, şi din punct de vedere asistenţă tehnică, pentru că există oferta Comisiei Europene.
• Să mişcăm rapid fondurile, pentru că nu ne mai putem juca de-a orgoliile – „Ştim noi ce avem de făcut!”. Iată că nu ştim. Şi nu vă gândiţi că este o aluzie politică; pur şi simplu mă uit la cifre, cum se uită oricine este interesat. Vedem dificultăţile în care se află programele, vedem problemele pe care le avem şi la licitaţiile pe care le alocăm.
• România, dacă e isteaţă şi are proiecte, va beneficia de bani din Connecting Europe, cum va beneficia şi de bani pe Erasmus pentru tineri studenţi, absolvenţi.
• Dacă vom beneficia de asistenţa Comisiei Europene pentru absorbţia fondurilor în momentul de faţă, poate între timp învăţăm toate tehnicile astea de prezentare a proiectelor, de valorificare a proiectelor, a gândurilor bune.

4 MILIARDE SALVATE

• Deci, eu mi-aş permite să spun că astăzi, împreună cu echipa cu care am fost, mai putem pune 4 miliarde salvate, aşa cum este evaluarea Finanţelor, minimal. Trebuie să vă spun că mai e o întreagă procedură, spre exemplu: dacă nu s-ar modifica regulamentele să obţinem N+3, nu numai că se merge pe dezangajările care sunt iminente, au fost deja 190 de milioane pentru anul 2012, ne pândeşte o sumă infinit mai mare în 2013.
• Dar o altă mare problemă este sfârşitul perioadei, 31.12.2015. Conform aceloraşi reglementări ale UE, lucrările care sunt în execuţie îşi pierd finanţarea europeană la stadiul la care ele se află, şi este obligaţia statului să continue proiectul cu bani din bugetul de stat, deci pentru tronsoanele de autostradă sau de cale ferată care încă n-au început, deşi se licitează, se contestă, se nu ştiu ce, la 31.12.2015, în condiţiile în care n-am fi avut acest articol, le găsea în diverse stadii de execuţie – 40%, 70%, – cu facturi recunoscute, validate de Comisia Europeană. Diferenţa ar fi trebuit plătită din bugetul de stat, până la 100%, şi cu obligaţia să continui lucrarea, nu s-o abandonez. Deci, cred că suma pe care o putem salva prin această clauză este mult mai mare.
• Dar nu vreau să existe nicio exagerare sau cifre care să fie contestate, de aceea mă limitez la aprecierea finanţelor, apreciere care e focusată în primul rând pe ce trebuie să cheltuim anul acesta – bineînţeles, în mod legal. Nu putem factura fără să avem lucrări confirmate.
• De aceea, fără rezerve îmi permit să mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne vin prin repartiţie la bugetul repartizat României pentru exerciţiul bugetar următor”. 
• Şeful statului a spus că summit-ul UE “a fost greu”, dar că i-a plăcut şi crede că şi-a făcut datoria, împreună cu toată echipa care l-a însoţit. (Magda SEVERIN)