Diferenţa de confort dintre arestul în spatele gratiilor şi cel în locuinţa personală nu îi discriminează pozitiv pe cei aflaţi în cea de-a doua postură; indiferent de locul în care un inculpat este arestat, libertatea îi este îngrădită, este răspunsul oficial al judecătorilor Curţii Constituţionale a României (CCR), la solicitarea procurorilor DNA ca zilele de arest la domiciliu să nu mai fie scăzute din pedeapsă.
UPDATE 30 iunie: Guvernul a modificat, printr-o Ordonanță de Urgență, prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Prin aceste modificări, legislația va fi pusă în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015.
Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile şi poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile.
Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
UPDATE 7 mai: CCR a admis, prin Decizia nr. 361, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală.
Cererea DNA a fost invocată în dosarul omului de afaceri Gruia Stoica. Patronul GFR este în arest la domiciliu de aproape un an. „Gruia Stoica „suferă” de un an închis între zidurile propriei proprietăţi, cu acces la jacuzzi, telefon, coniac, floricele şi telecomandă”, scriu cei de la cotidianul PUTEREA.
În 5 martie, o primă instanţă l-a condamnat pe Gruia Stoica la 4 ani de închisoare cu executare iar dacă decizia rămâne definitivă şi după încă un an de proces, omul de afaceri deja şi-a ispăşit jumătate de pedeapsă.
Dar și baronul PSD Nicușor Constantinescu este într-o situație asemănătoare, el scăpând de arestul preventiuv de două ori până acum, deși a fost dat chiar și în urmărire internațională pentru că a refuzat să se întoarcă în țară până i-a expirat viza de 6 luni din SUA și nu i s-a mai prelungit.
Prima dată a stat în aresatul Poliției din 6 noiembrie până în 5 decembrie 2014, când a fost eliberat în arest la domiciliu.
A doua oară a fost arestat preventiv în 20 februarie a.c. și a fost eliberat în arest la domiciliu 6 zile mai târziu.
„Curtea apreciază că eventuala diferenţă de confort sau regim între diferitele locaţii este o condiţie a stabilirii dacă măsura respectivă este sau nu o măsură privativă de libertate”, motivează CCR.
Magistraţii constituționali argumentează că practica există şi în alte state, ca Bulgaria şi Letonia, unde o zi de arest la domiciliu este considerată o zi de închisoare, la fel ca în România.
În Ungaria însă – unde a fugit penalul UDMR Marko Atilla ca să scape de arestul preventiv în dosarul Bica ANRP – o zi de închisoare este echivalentă cu 4 de arest la domiciliu. În ultimul an, peste 100 de persoane au primit această măsură. Unii dintre politicienii care au trecut prin arest au criticat aspru condiţiile de detenţie.
Fără infractor la televizor
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aflat probabil într-o perioadă cu mai puţină activitate, a anunţat că analizează modul în care persoanele inculpate în diverse dosare sunt expuse în cătuşe în faţa sediilor Parchetelor şi urcate în dubele poliţiştilor pentru a fi duse în arest.
Magistraţii CSM invocă faptul că în alte state europene nu există astfel de spectacole. „Eu m-am preocupat şi am avut deja discuţii. Trebuie să vedem dacă poate să fie un spectacol ceea ce se întâmplă zi de zi şi trebuie să vedem dacă în alte ţări lucrurile stau aşa. După semnalale pe care le primim, inclusiv de la ambasade, nu se fac astfel de spectacole. Prin urmare, trebuie să vedem care este legislaţia, să facem un examen de legislaţie comparată şi să ne punem problema şi noi, chiar dacă putem găsi răspunsuri şi în Legea audiovizualului, dar trebuie oarecum să impunem o regulă pentru ceea ce se întâmplă zi de zi”, este de părere judecătorul Mircea Aron, membru al CSM.
Reprezentanţii CSM nu exclud nici varianta să propună ministrului Justiţiei reglementarea modului în care sunt scoase persoanele reţinute sau arestate din structurile Ministerului Public.
„Spectacolul nu îl fac procurorii. (…) Trebuie să facem un examen de legislaţie comparată, în aşa fel încât să găsim cele mai bune pârghii ca să mai estompăm fenomenul. Dacă este nevoie de un articol legislativ, o să propunem ministrului Justiţiei să facă un demers în acest sens”, susţine şi preşedintele CSM, judecătorul Marius Badea Tudose.
Judecătorul Horaţius Dumbravă este de părere chiar că această practică a organelor judiciare încalcă practicile Consiliului Europei.
„În ultima perioadă – şi aici există multe discuţii -, vedem că diverse persoane sunt arestate sau sunt reţinute de către procurori, le vedem cu cătuşe, ceea ce mie mi se pare că încalcă practicile pe care le-a adoptat chiar Consiliul Europei. Au cătuşe ba în faţă, ba în spate şi sunt duşi de la Parchet la instanţe. Alte Parchete nu fac acest lucru”, a spus el, referindu-se evident la DNA. (M.S.)
