Introducerea în Franţa şi în Belgia a reglementărilor care interzic conducătorilor auto să efectueze perioada de repaus săptămânal în cabina vehiculului continuă să nască proteste din partea transportatorilor. Acestea aduc în discuţie în special problema costurilor, a posibilităţilor de cazare, a transportului spre şi de la hotel, a siguranţei camioanelor şi a mărfii în parcări şi a tendinţelor protecţioniste care se manifestă în mod constant, în ciuda faptului că reglementările care se aplică în spaţiul comunitar trebuie să faciliteze liberalizarea, şi nu restricţia.
În esenţă, transportatorii au dreptate, aceste reglementări reprezintă în fapt măsuri naţionale protecţioniste, care asigură pentru transportatorii autohtoni un front de lucru mai mare, o barieră în faţa concurenţei firmelor străine, şi mai puţin confortul sau odihna şoferilor.
Legislaţia este strictă…
Pentru a introduce noi reglementări privind confortul şi odihna conducătorilor auto sunt necesare studii ştiinţifice de amploare şi de durată, care să analizeze factorii fiziologici şi psihologici care stau la baza instalării stării de oboseală, precum şi a metodelor de recuperare. Chiar şi în prezent, legislaţia prin care se încearcă evitarea instalării oboselii la volan poate naşte semne de întrebare. Regulamentul (CE) Nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere reglementează durata de conducere, pauzele şi perioadele de repaus pe care trebuie să le respecte conducătorii auto care efectuează transporturi naţionale şi internaţionale. Regulament strict, poate chiar rigid, dar care nu cred că este sută la sută eficient. Faptul că la nivel mondial aproximativ 45% din accidentele rutiere corelează cu oboseala şi lipsa somnului pune un semn de întrebare referitor la eficienţa regulamentului (CE) Nr. 561. Ori şoferii (sau poate transportatorii…!!!) au găsit mijloace prin care să nu-l respecte, ori acesta, din punct de vedere al conţinutului ştiinţific privind parametrii timpilor de lucru şi odihnă, este perimat. Altfel nu ne putem explica cum un şofer de TIR care, conform tahografului, a respectat timpii de odihnă, poate adormi la volan sau un altul – şofer de autobuz – în aceleaşi condiţii de respectare a legii, provoacă un grav accident rutier pe fond de oboseală evidentă.
… dar oboseala rămâne o problemă…
Legea impune perioade fixe de lucru şi de repaus cu scopul de a evita instalarea oboselii la conducătorii auto. Aceste perioade sunt însă relativ arbitrare, ele reprezentând doar repere temporale. Oboseala este consecinţa nu numai a unui număr de ore petrecute la volan, dar şi a condiţiilor reale, obiective de trafic, şi nu numai. Un drum aglomerat, condiţii meteo nefavorabile, starea psihofizică de moment a şoferului, condiţiile de odihnă sunt numai câteva elemente obiective care grăbesc sau întârzie instalarea stării de oboseală. Iată suficiente motive pentru a ne pune întrebarea: „Cum ne odihnim mai bine, în cabină sau la hotel?”
Ce spun, totuşi, şoferii
Un mini sondaj în rândul şoferilor arată că, deşi sunt interesaţi şi de condiţiile de odihnă, problema principală care îi frământă este modalitatea de a asigura camionul şi marfa transportată. Procentual, un număr relativ mic consideră măsura bună, dar nu pentru condiţiile în care se vor odihni, ci doar pentru faptul că… „patronii vor avea de suferit!!!“. Iată, în sinteză, şi câteva comentarii:
„Dacă sunt în cursă şi trebuie să merg la un hotel, cum se va realiza asta? Unde voi parca maşina în siguranţă? Cu ce voi ajunge de la maşină la hotel? Ce voi mânca la hotel? La camion îţi poţi găti ceva pe butelie, dar la hotel va trebui să-mi plătesc masa. Sunt multe aspecte la care şoferii nu se gândesc acum… poate doar că aşa patronii vor avea de suferit. Se înşală… cei care au de suferit suntem doar noi şi îmi pare rău să spun asta.“
„Da, foarte bine, sunt de acord, aşa vor fi respectaţi şoferii. Vom putea face pauza la un hotel sau la o pensiune.“
„Unii nu ştiu ce înseamnă transport şi nu văd problema mai departe de «drepturile şoferului», vai de el, săracul, ce suferea… Dar v-aţi gândit vreunul că la un hotel amărât poate nu mă odihnesc la fel de bine ca în cabina mea, în care am tot confortul? Problema comportă mult mai multe aspecte dincolo de costuri, în special parcarea în siguranţă a vehiculelor încărcate. Singurii care vor avea de câştigat din treaba asta sunt şoferii francezi, care elimină concurenţa, şi prostituatele din zona hotelurilor ieftine“.
„Era de aşteptat, nu este mare lucru, nici nu se boiereşte şoferul prea tare, nici nu sărăceşte firma. Problema va fi cu parcarea camioanelor, deoarece în parcările hotelurilor nu prea încap, iar pe străzi, în apropierea hotelurilor, nu prea este permis.“
Odihna activă şi pasivă
Pauzele şi perioadele de repaus pe care trebuie să le respecte conducătorii auto reprezintă o formă de odihnă necesară pentru refacerea energiei consumate în timpul conducerii. De aceea, este indicat ca şoferii să respecte obiceiurile legate de odihnă, astfel încât să beneficieze de o bună sănătate fizică şi psihică. Odihna îmbracă două forme: activă şi pasivă. Odihna activă este absolut necesară în cazul persoanelor care practică o muncă sedentară sau a celor care efectuează munci fizice cu mişcări foarte limitate, şoferii incluzându-se în ambele categorii. Odihna activă se realizează în principal prin schimbarea unei activităţi (conducerea camionului) cu o altă activitate. Unei activităţi statice trebuie să-i corespundă obligatoriu şi un hobby dinamic, asta însemnând şi o altă ocupaţie decât cea profesională. Pentru şoferii de cursă lungă, activităţile în timpul pauzelor se desfăşoară cu precădere în parcări mai mult sau mai puţin amenajate. Pregătitul hranei, amenajarea habitatului, internetul, socializarea cu alţi şoferi din parcare sunt câteva activităţi care reprezintă forme ale odihnei active. Odihna pasivă înseamnă somn. Odihna activă nu poate substitui şi anula odihna prin somn. Iar atunci când vorbim despre somn, trebuie să ne gândim atât la durata, cât şi la calitatea lui. Durata de somn recomandată variază de la individ la individ în funcţie de vârstă. La adulţi, somnul oscilează între 7-8 ore, dar există abateri semnificative de la această limită considerată media populaţiei. Când somnul este profund, capacitatea sistemului nervos se reface complet. Pentru ca somnul să fie profund, se recomandă, printre altele, înlăturarea din minte a gândurilor, ideilor, necazurilor, a eventualelor conflicte din timpul zilei. Cunoscând aceste aspecte sumare privind odihna, putem face o analiză a condiţiilor pe care, din punct de vedere obiectiv şi psihologic, le oferă cabina sau hotelul.
Câteva soluţii
Vrem sau nu, indiferent de legislaţie, de restricţii sau sfaturi, oboseala este un fenomen de care nu pot scăpa conducătorii auto. Nu o putem împiedica, dar o putem controla. În acest fel, riscul de a produce accidente pe fondul oboselii s-ar diminua. Evaluările psihologice periodice constituie o modalitate eficientă de a sesiza starea de stres şi de oboseală a conducătorilor auto. O altă modalitate de a reduce accidentele de acest gen ar fi echiparea vehiculelor cu sisteme de monitorizare care să înregistreze pe tahograf şi să-i alerteze pe conducătorii auto atunci când aceştia dau semne de oboseală. Şi, nu în ultimul rând, ar trebui să se înţeleagă de către toţi că reglementările sociale trebuie făcute şi aplicate nu numai pentru a sancţiona eventualele încălcări sau pentru a discrimina prin măsuri naţionale protecţioniste – ele trebuie să fie rezultatul unor studii ştiinţifice de calitate, pentru a asigura, în final, scopul propus şi pentru a încuraja un comportament responsabil la volan.
AVANTAJE
Odihnă în cabină:
– odihnă activă (pregătit hrană, amenajare habitat, internet, socializare etc)
– odihnă pasivă (dormit) în mediu cunoscut, familiar
– condiţii habitat de calitate (frigider, butelie, laptop, televiziune prin internet, aer condiţionat etc)
– stres redus privind securitatea camionului şi a mărfii
– perioada de repaus administrată integral de şofer
Odihnă la hotel:
– Condiţii de efectuare a igienei personale mai bune (apă curentă, duş etc)
DEZAVANTAJE
Odihnă în cabină:
– Spaţiu vital redus (cuşeta din cabină)
– Condiţii de efectuare a igienei personale precare
– Posibilitatea agresării şoferului (imobilizare fizică, sedarea cu un spray care are efect de drog, etc) de către hoţii de marfă sau combustibil
Odihnă la hotel:
– Spaţiul vital fizic mai mare, dar intimitatea personală poate fi diminuată (cameră cu minim 3 paturi, în care sunt cazate şi alte persoane)
– Odihna activă diminuată
– Odihna pasivă ineficientă, somnul nu este profund (spaţiu nou, pat necunoscut)
– Stres semnificativ pentru camionul şi marfa lăsate în parcare
– Alimentaţia poate suferi (mâncarea la restaurant nu este întotdeauna de calitate şi pe gustul şoferului)
– Având în vedere costurile, vor fi alese unităţi de cazare lipsite de calitate
– Lipsa securităţii camionului şi a mărfii în parcare îi va face pe mulţi conducători auto să plătească (pentru justificare) un spaţiu de cazare la un motel, dar să doarmă, pentru siguranţă, tot în cabina camionului
Psiholog pr. Cristian SANDU
Cabinet de psihologie autorizat
Tel: 0744.657.898
E-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com
