Cum putem evita accidentele la volan

La finalul anului trecut, am fost implicat (în calitate de pasager) într-un accident auto soldat cu daună totală pentru ambele autovehicule. Fiind un accident grav, a fost şi este încă puternic imprimat în memoria mea. Având în minte momentele accidentului, am tot stat să mă gândesc ce anume a determinat acest lucru (şi nu mă refer la varianta oficială de la poliţie). Răspunsul evident este un cumul de factori ce ţineau de cei doi şoferi: nerespectarea semnelor de circulaţie, viteza de reacţie în frânare sau ocolire, atenţia distributivă, apetitul pentru risc prin conducerea autovehiculului cu o viteză necorespunzătoare.

 

Siguranţa rutieră este un aspect de interes pentru toţi, fie că sunt şoferi amatori sau profesionişti şi, deopotrivă, pentru firmele care au angajaţi care şofează.

Evaluarea personalităţii şi a abilităţilor

Psihologii experţi în psihologia transporturilor au dedicat studiului acestor comportamente nesigure la volan decenii de cercetare şi au ajuns la o concluzie importantă: personalitatea şi abilităţile individuale stau la baza acestor comportamente riscante. Cu alte cuvinte, dacă putem realiza profilul personal, putem prezice măsura în care o persoană este mai înclinată spre a produce incidente sau accidente. Cercetătorii psihologi de la Hogan Assessments şi Schuhfried Gmbh, două companii de elită în studiul comportamentului uman, au ajuns la nişte concluzii interesante şi extrem de utile în ceea ce priveşte prevenţia accidentelor. Să ne imaginăm un post de şofer profesionist într-o firmă de transport sau de distribuţie. Activitatea acestuia presupune transportul în condiţii de siguranţă a mărfii pe rute lungi. Este o activitate care presupune atenţie concentrată şi distributivă, anduranţă la monotonie, rezistenţă la lucrul fără stimuli şi fără alte surse de interacţiune cu alţi oameni, evaluarea corectă şi evitarea riscurilor, estimarea corectă a propriilor capabilităţi, păstrarea calmului în situaţii de presiune, viteza de reacţie, coordonare ochi-mână şi mână-picior etc.

 

Importanţa vitezei de reacţie

V-aţi întrebat vreodată cât de importantă este viteza de reacţie? Să luăm exemplul unui conducător auto care circulă cu o viteză de 100 km/h. Aceasta corespunde unei viteze de 27,78 m/s. Dacă un conducător auto are o viteză de reacţie de o jumătate de secundă (cincizeci de sutimi), maşina se va deplasa încă 14 metri înainte ca acesta să apese frâna. Dacă ar avea o viteză de reacţie de o treime de secundă (cu douăzeci de sutimi mai rapid), maşina s-ar deplasa doar 9 metri înainte de acţionarea frânei. În cazul de faţă, o viteză de reacţie mai bună înseamnă o diferenţă de 5 metri. Iar în 5 metri se pot evita multe accidente, precum şi cel în care am fost implicat. De aceea, unii oameni au un profil personal care se potriveşte mai bine acestui tip de activitate, în timp ce alţii nu. Selecţia corectă a acelor persoane care prestează o astfel de activitate zi de zi devine, în acest context, crucială pentru că poate salva vieţi omeneşti, reputaţia companiei angajatoare şi poate conduce la controlul pierderilor financiare cauzate de accidente.

Discernământ

Instrumentele de testare psihologică riguroase şi validate ştiinţific aduc o asemenea plus valoare pentru afacerile din domeniul transportului sau distribuţiei. Dacă instrumentele sunt alese corect şi folosite cu profesionalism şi discernământ, ele pot aduce o returnare considerabilă a investiţiei iniţiale prin utilizarea în selecţia angajaţilor. Iată câteva date, care demonstrează fără echivoc acest aspect:

1. Hogan a colaborat cu o companie de transport din SUA, pentru a examina maniera în care personalitatea şoferilor de autobuze este asociată cu siguranţa la locul de muncă. Utilizând Raportul Hogan Safety, s-a descoperit că şoferii de autobuze care tind să se enerveze uşor erau mai inclinaţi să aibă accidente, comparativ cu aceia calmi şi stabili emoţional. În plus, persoanele care tind să nu respecte regulile şi procedurile companiei, care sunt neatente, uşor de distras şi îşi asumă riscuri inutile erau mai înclinate să încalce regulile din trafic, faţă de şoferii de autobuze care respectă regulile şi procedurile, care se pot concentra, nu se lasă uşor distraşi şi care tind să analizeze consecinţele înainte să-şi asume riscuri. În general, angajaţii cu scoruri peste medie au înregistrat cu 31% mai puţine accidente şi cu 20% mai puţine încălcări de reguli, comparativ cu şoferii de autobuze cu scoruri de siguranţă sub medie.

2. Deoarece şoferii de camion petrec mult timp la volan, Hogan a studiat dacă personalitatea influenţează gradul în care şoferii dintr-o companie naţională de transport mărfuri au primit avertismente din partea poliţiei rutiere în trafic. Hogan a descoperit că şoferii care tind să fie mai alerţi şi atenţi şi ascultă sfaturile erau mai puţin înclinaţi să primească un avertisment comparativ cu cei care tind să se lase distraşi şi îşi supraestimează competenţele. În plus, 74% din angajaţii cu scoruri de siguranţă sub medie au primit avertismente în trafic, comparativ cu 67% din cei cu scoruri de siguranţă peste medie. Dacă aţi şti că o investiţie de aproximativ 100 RON per persoană la un număr de 100 angajaţi pe acest tip de post într-o companie ar putea conduce la evitarea unor pierderi de sute de mii de euro sau chiar de milioane, ca să nu mai vorbim de costul vieţilor omeneşti, aţi face-o?

Cristi Mihai

Head of Psychology Department HART Consulting

cristi.mihai@hart.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.