Horia Georgescu, fostul șef al ANI, a fost arestat preventiv azi-noapte, pentru 30 de zile, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul în care este urmărit penal de DNA, pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP.
Împreună cu Georgescu au fost arestați preventiv:
– Mihnea Remus Iuoraș, la data faptelor vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP
– Ingrid Luciana Popa Mocanu, la data faptelor vicepreședinte al Comisiei
– Constantin Cătălin Canangiu, membru al Comisiei
– Gheorghe Vișoiu, evaluator
– Alexandru Florin Hanu, evaluator.
Evaluatorii Dorin Cornel Drulă și Neculai Nistor au scăpat cu arest la domiciliu.
UPDATE 9 iulie: Horia Georgescu a fost eliberat din arestul preventiv şi plasat în arest la domiciliu.
Pentru Ingrid Zaarour, fost președinte al Comisiei, procurorii nu au cerut arestarea preventivă deoarece aceasta este foarte bolnavă, astfel că au plasat-o sub control judiciar.
De asemenea, Remus Baciu a fost pus sub acuzare.
Deputatul PNL Theodor Nicolescu este și el urmărit penal, pentru 3 infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Ultima noapte acasă
Fostul șef al ANI a plecat acasă aseară după ce i-a expirat ordonanța de reținere emisă de procurori pentru 24 de ore, dar s-a predat la arestul Poliției Capitalei imediat după ce a fost pronunțată sentința.
Horia Georgescu este acuzat de 3 infracțiuni de abuz în serviciu, comise în perioada 2008-2009, când dețșinea calitatea de membru al Comisiei Centrale a ANRP. Prejudiciul adus prin supraevaluarea despăgubirilor în cele 3 cazuri însumează 75 de milioane de euro.
După ce a fost reținut acum două zile de DNA, el a demisionat ieri de la șefia ANI.
UPDATE: Horia Georgescu și ceilalți membri ai Comisiei ANRP au asistat pasivi la prejudicierea bugetului statului cu 70 de milioane de euro, prin acceptarea unor rapoartelor de evaluare neconforme cu realitatea, se arată în referatul procurorilor.
“Inculpații (…) au acționat cu intenție indirectă în scopul producerii rezultatului, respectiv prejudicierea bugetului statului, acceptând producerea rezultatului periculos. Sub acest aspect sunt relevante probele administrate în cauză, din care rezultă că (…) au constatat pur și simplu pasivi și au votat fără niciun minim demers profesional, pe baza evaluărilor realizate de inculpații experți evaluatori, chiar în absența oricărui element explicabil, pe care în mod legitim membrii CCSD aveau obligația să-l solicite evaluatorilor. Dar au decis să-și asume rapoartele de evaluare, ceea ce relevă fără dubiu că au acceptat posibilitatea producerii rezultatului (…) prejudiciabil”, precizează anchetatorii.
În opinia procurorilor, gravitatea faptelor comise de membrii CCSD rezultă și din faptul că suma de 70 de milioane de euro, plătită în cele trei dosare de despăgubire care fac obiectul anchetei, este mai mare decât totalul despăgubirilor plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 de lei.
“La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere și valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracțiunilor de corupție, precum și contextul social și economic, caracterizat prin insuficiența resurselor publice”, se mai arată în referat.
Procurorii DNA consideră, totodată, că arestarea preventivă a inculpaților se impune și din cauză că aceștia și-au exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu și nu au avut grijă de banul public.
“Generalizarea la nivelul autorităților publice a unui comportament prin care se stabilește o legătură directă, aproape automată, între plățile efectuate din fondurile publice și exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către cei desemnați cu grija banului public la nivelul ANRP reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcționare a statului. Extrapolarea acestui model duce la concluzia că majoritatea dosarelor de despăgubire soluționate (…) sunt bazate pe abuzul membrilor comisiei și conivența experților, așa încât, în mod constant, fondurile destinate persoanelor îndreptățite sunt diminuate, iar aceste fapte limitează potențialul de dezvoltare al societății, deoarece statul este condamnat la CEDO sau de către instanțele naționale pentru aceste abuzuri”, se mai menționează în referatul DNA.
Magda SEVERIN
