Kovesi: DNA a pus sechestru pe încă 190 mil euro dar ANAF nu a confiscat nici cei 310 mil euro din 2014. ANAF: La anul

ANAF nu a făcut nimic pentru recuperarea celor 310 milioane de euro rămase cu sechestru în urma hotărârilor definitive pronunțate în 2014 în dosarele instrumentate de DNA iar procurorii anticorupţie au mai indisponibilizat anul acesta bunuri de 190 milioane euro, cuză procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

ANAF se disculpă, arătând că “este profund incorect” să fie indicată ca unic responsabil, şi anunţă că de anul viitor va deveni operațională o aplicație informatică centrală și baza de date dedicată acesteia prin care se va monitoriza stadiul executării silite al fiecăreia dintre hotărârile penale definitive comunicate Agenţiei.

Kovesi reclamă că pune pe tavă ANAF bunurile indisponibilizate, fără însă ca procesul de recuperare să fie dus până la capăt.

“Nu DNA este instituția care trebuie să confiște efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigație, obligația noastră este să identificăm banii și bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, Ministerului Finanțelor, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, iar ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare. Am semnalat la începutul anului că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată efectiv de stat este de 310 milioane de euro. (…) Nu s-a întâmplat nimic în aceste opt luni (din 2015 – n.r.) și mă întreb dacă procedura care se aplică persoanelor fizice care nu-și plătesc taxele sau impozitele nu poate fi aplicată și acestor persoane condamnate definitiv”, a spus Kovesi aseară, la Digi 24.

Instituțiile abilitate dau semn că intenționează să recupereze prejudiciile, reclamă șefa DNA.

“Noi nu vedem, cel puțin în ultimii doi ani nu am văzut niciun fel de proactivitate în a încerca să execuți efectiv aceste bunuri. La nivelul DNA am constituit un serviciu de investigații financiare, format din procurori, polițiști și specialiști, care doar acest lucru face, identifică bunurile (…) și alături de investigația penală face și o investigație financiară. Alături de noi depun un efort extrem de important judecătorii, care verifică sechestrele pe care noi le punem, dispun confiscarea sumelor de bani și a bunurilor, după care nu se mai întâmplă nimic. Statul stă pe o grămadă de hotărâri judecătorești rămase definitive cu care sunt puse sechestre foarte multe și nu le execută”, a afirmat ea.

Vorbe, nu fapte

Kovesi a arătat că, în urma semnalului de alarmă pe care l-a tras la începutul acestui an, a fost contactată de reprezentanți ai Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, cărora le-a transmis propunerile de îmbunătățire solicitate.

A participat la dezbateri și seminarii, a transmis puncte de vedere, dar până în prezent lucrurile nu s-au urnit.

“Sper că lucrurile se vor mișca, pentru că și în acest an, până în acest moment noi am indisponibilizat valori și bunuri de aproape 190 de milioane de euro. Avem foarte multe hotărâri judecătorești de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus și acolo confiscarea unor bunuri și valori. Aceste sume se tot adună și cred că trebuie să existe un moment zero în care statul să înceapă să execute aceste sume efectiv și să încaseze acești bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanțelor nu se descurcă, atunci poate să dea această atribuție instituțiilor din sistemul judiciar care pot să facă acest lucru”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

4.200 de dosare, 24 deschise anul acesta la sesizarea SRI și 204 la cea a MAI

“În ceea ce privește percepția că ne bazăm foarte mult pe Serviciul Român de Informații, sper să-i dezamăgesc pe cei care susțin acest lucru, și nu că așa vreau eu, ci că așa ne arată statistica: din 4.200 de dosare înregistrate la DNA, 24 de dosare au fost deschise în acest an ca urmare a sesizărilor venite de la SRI iar 204, ca urmare a sesizărilor venite de la structurile de informații și celelalte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor. Deci de 10 ori mai mult am primit mai mult de la MAI decât am primit de la SRI”, a afirmat şefa DNA.

Referitor la “vedete”, Koveşi a spus: “Acum nu știu neapărat ce înseamnă nume mari, dar într-adevăr sunt dosare în care sunt implicate persoane cu notorietate sau care au avut funcții importante. Doar în acest an au fost trimiși în judecată 12 membri ai Parlamentului, dintre care doi foști miniștri. Putem considera că sunt nume importante”.

Colaborare pe filaj

Colaborarea cu SRI mai vizează și activitățile de filaj, deoarece DNA nu are suficient personal, mașini și de mijloace de comunicare. Acest tip de activitate se desfășoară și cu serviciul de informații al MAI.

Kovesi a menţionat că dacă Guvernul va aloca pentru DNA suficiente fonduri pentru a avea resurse materiale și umane, procurorii nu vor mai lucra pe acest palier cu SRI.

Peste 87% din dosare, în urma denunţurilor

Şefa DNA a precizat că peste 87% din dosarele deschise în acest an sunt ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice și juridice.

“Sunt cu 800 mai multe sesizări în acest an față de anul trecut și peste 1.200 de dosare mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Deci noi ne bazăm pe cetățeni, pe persoane juridice care ne scriu. Nu în ultimul rând ne bazăm pe instituții ale statului care au atribuții de control. Sunt în jur de 500 de dosare care au fost deschise ca urmare a sesizărilor venite de la diverse instituții care au atribuții de control — ANAF, Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Curtea de Conturi și alte instituții”, a arătat ea.

“Cred că și creșterea încrederii de care ne bucurăm din partea cetățenilor a dus la creșterea acestui număr de sesizări. Pe de altă parte, și o schimbare de mentalitate. Sunt foarte mulți care sunt revoltați de faptul că li se pretinde mită pentru a le asigura un drept”, a adăugat Kovesi.

Şefa DNA admite însă că acest lucru însă poate crea și un efect invers, o anumită presiune, pentru că se primesc sesizări de la cetățeni care nu au legătură cu competențele instituției, respectiv în care susțin că au suferit un accident rutier sau au fost victime ale unei infracțiuni cu violență, ceea ce procurorii anticorupție nu pot ancheta.

ANAF: Sunt 150 de milioane de euro, nu 300, iar 53,4% sunt nerecuperabile

ANAF susşine că valoarea prejudiciilor ce provin din dosare instrumentate de DNA pentru care au fost comunicate sentințe judecătorești în 2014 este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro iar 53,6% din acestea sunt nerecuperabile, din motive independente de Fisc.

“În scopul creșterii volumului sumelor recuperate din punerea în executare a sentințelor penale, începând cu data de 01.01.2016, va deveni operațională o aplicație informatică centrală și baza de date dedicată acesteia prin care se va monitoriza stadiul executării silite al fiecăreia dintre hotărârile penale definitive comunicate ANAF. De asemenea, se va înființa, în cadrul ANAF – aparat central, o direcție specializată cu structuri teritoriale corespondente care va avea ca atribuții exclusive ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin sentințe definitive de către instanțele de judecată’, se mai arată în comunicatul remis astăzi.

Agenția pentru recuperarea prejudiciilor, nefuncţională

Pe de altă parte, procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției, nu sunt definitivate: “ANAF așteaptă de aproape două luni de zile ca procedurile de avizare a HG privind reorganizarea instituției care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite să fie finalizate”.

ANAF justifică nivelul redus de încasări prin faptul că gradul de încărcare privind recuperarea arieratelor și a altor sume datorate bugetului este extrem de mare și, implicit, resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită.

“Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. Numai în cursul anului 2014 s-au prelucrat 26.253 de cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde de lei creanțe înscrise la masa credală. La sfârșitul anului 2014 se gestionau 53.675 de contribuabili în insolvență cu creanțe fiscale de 47,3 miliarde lei”, se mai precizează în comunicat.

În final, sunt enumerate şi alte cauze:

– întârzierile semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale rămase definitive spre recuperare

– existența unor perioade mari de timp între momentul emiterii unei sentințe penale de către prima instanță de judecată și momentul rămânerii definitive și executorii a acesteia, perioadă în care, în multe cazuri, inculpații înstrăinează bunurile din patrimoniu

– sau neinstituirea măsurilor asigurătorii de către organele de cercetare penală

– în unele situații sentințele penale definitive se comunică fără a fi însoțite de documente din care să rezulte măsurile asiguratorii, punerea acestora în executare nefiind posibilă.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.