Noul an universitar incepe cu importante modificari generate de prevederile Legii Educatiei Nationale (LEN) nr. 1/2011 care nu au putut intra in vigoare in ianuarie, la mijloc de an universitar. Actul normativ a starnit vii dispute in randul lumii academice, Consiliul National al Rectorilor adoptand chiar o rezolutie, in februarie, privind modificarea legii la numai o luna de la intrarea ei in vigoare. Insa ministrul Daniel Funeriu a fost puternic sustinut in demersul sau de presedintele Traian Basescu si de premierul Emil Boc, fara de care schimbarile din sistemul superior de invatamant nu ar fi avut sanse de reusita.
Printre noutati se inscriu clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii, organizarea si finantarea doctoratului si instituirea unei capacitati maxime de scolarizare pentru fiecare program de studio. Acestea vor continua cu reorganizari si alegeri ale structurilor de conducere din universitati. “Clasificarea universitatilor permite o finantare a performantei pe criterii obiective, prin aplicarea art. 193 din LEN. Aplicarea art. 193 impreuna cu Asociatia Universitatilor Europene este de natura a recredibiliza invatamantul superior romanesc fata de partenerii nostri din Uniunea Europeana\”, a precizat, luni, ministrul Daniel Funeriu, intr-o conferinta de presa la Ministerul Educatiei, de unde a declarat deschis anul universitar.
La capitolul ierarhizarea programelor de studii, aceasta nu este fixa in timp, astfel ca urmatoarea va fi la anul. “Ierarhizarea din acest an este acum supusa scrutarii publice, astfel incat sa putem lucra impreuna cu universitatile pentru a ameliora toate procedurile si pentru a creste posibilitatea universitatilor sa se amelioreze, sa creasca, pentru ca pana la urma acesta este scopul nostru. Verificarea datelor si raportarilor este o activitate continua a ministerului, iar toate datele sunt pe internet, la adresa chestionar.uefiscdi.ro. Tot acolo sunt precizate formulele de calcul, ceea ce permite maximum de transparenta”, a precizat el.
In privinta procedurilor de selectie a cadrelor universitare, Daniel Funeriu spune ca, potrivit LEN, acestea sunt, in acest moment, mult mai transparente, accesul la postul de conferentiar si profesor universitar facandu-se dupa standarde europene. “Comisiile CNATDCU – care se ocupa de calitatea resurselor umane, comisiile CNCS – care se ocupa de cercetarea stiintifica – sunt formate din oameni integri, oameni care sunt total deconectati de orice interese de grup sau politice”, a precizat el.
Rezultatele de la Bacalaureat au dat celor mai buni elevi posibilitatea sa urmeze cele mai bune universitati, iar universitatile din Romania au de acum obligatia sa le dea studentilor masura excelentei lor, este de parere ministrul Educatiei, subliniind ca actele normative aprobate recent au menirea de a sprijini acest lucru. Este vorba despre Legea calitatii – Ordonanta 75 -, modificata acum aproximativ o luna, precum si o ordonanta de urgenta legata de masuri anti-plagiat, “foarte tintita pe tot ceea ce tine de etica in mediul universitar si al cercetarii”.
Totusi, clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii au venit cam tarziu pentru “bobocii” din anul intai, astfel ca s-ar putea spune ca au fost un pic “pacaliti”, ei nestiind decat dupa inscriere cam ce hram poarta universitatea pentru care au optat.
Andronescu si Marga, pe faras
In acest an universitar, vor avea loc si reorganizari si alegeri ale structurilor de conducere din universitati, mandatul celor mai multi rectori urmand sa expire in primavara lui 2012. Este si cazul celor mai inversunati adversari ai lui Funeriu – fostii ministri ai Educatiei, Ecaterina Andronescu si Andrei Marga, ambii la al doilea mandat. Partea proasta pentru ei este ca ies si la pensie. Inca din acest an au atins pragul pensionarii (Andronescu – 63 de ani pe 7 aprilie si Marga – 65 pe 22 mai), insa isi vor duce mandatul de rector (4 ani) pana la final. “Pentru multi rectori, acest an universitar este si ultimul pe care il incep in aceasta calitate. (…) In particular, vreau sa le multumesc celor care, in conformitate cu prevederile LEN, au luat masuri concrete pentru recredibilizarea universitatii lor si a intregului sistem universitar din Romania”, a spus ministrul Educatiei, evitand sa aminteasca despre atacurile celor doi. El a avut insa un indemn pentru cadrele din universitati: “Alegeti-i pe cei mai buni dintre dumneavoastra. Ei sunt cei care vor duce universitatea mai departe. Doar cei mai valorosi oameni in conducerea universitatii pot sa va asigure ca universitatea va creste”.
Legea educatiei prevede ca variante de desemnare a rectorului \”concursul public\” si \”alegerile generale prin vot universal, direct, secret si egal\”, comunitatea academica a universitatilor urmand sa opteze. LEN contine prevederi clare referitoare la rectori, astfel ca \”persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului\”. Durata mandatului de rector este de 4 ani si poate fi innoit cel mult o data, in urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universitatii. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora.
Dupa implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a legii. Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational, dar nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic pe perioada exercitarii mandatului.
Pensionare fara comentarii, la 65 de ani
Legea mai mentioneaza ca profesorii din invatamantul universitar se pensioneaza la 65 de ani. Dupa aceasta varsta, ei isi pot continua activitatea didactica numai pe baza de contract cu unitatea de invatamant, care poate fi reinnoit anual, fara a fi supus reglementarilor privind cumulul salariu-pensie. Este cazul a 2.000 de cadre didactice, potrivit Consiliului National al Rectorilor. Totusi, ei nu se prea lasa “dusi” din functiile de sefi de catedra pe care le detin. “Desi profesorii considerati merituosi de catre Senatele universitare isi pot continua activitatea in calitatea de profesori netitulari, iar postul respectiv ar putea fi scos la concurs atunci cand se vor debloca posturile, cei 2.000 de profesori universitari (din 5.500), trecuti de varsta de pensionare, nu se pot obisnui cu ideea ca pleaca de la \”functie\”. De mentionat ca, in tarile cu sisteme universitare consolidate, iesirea la pensie la 65 de ani nu se discuta, se aplica fara contestari”, ne-a precizat Stefan Vlaston, presedintele Edu Cer.
Legea educatiei instituie si conditii stricte de studii pentru ocuparea functiilor didactice, cei aflati in situatii care nu sunt conforme celor legale avand la dispozitie un termen de patru ani pentru a-si reglementa situatia. Se prevede, de asemenea, evaluarea la intervale de maxim 5 ani a rezultatelor si performantelor activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare. Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice va fi si ea obligatorie, odata cu adoptarea Statutului studentului, iar rezultatele evaluarilor vor fi informatii publice.
Totodata, LEN defineste ca abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara: plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori; confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare. Actul normativ interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane dovedite ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara.
Funeriu: Ce s-a intamplat la Bacalaureat va fi si in universitati
Insa cea mai zguduitoare schimbare pentru mediul academic ar putea fi considerata cea generata de rezultatele catastrofale de la Bacalaureatul din acest an: cei 100.000 de absolventi de liceu care au picat examenul nu au mai putut fi “inghititi” de facultatile de stat pe locurile cu taxa. Numarul mic al “bobocilor” se rasfrange asupra veniturilor profesorilor, obisnuiti sa se infrupte considerabil din banii platitorilor de taxe. Per total, numarul posibililor studenti din acest an universitar a scazut cu o treime. Multe facultati au organizat o a doua sesiune, in speranta ca se vor ocupa locurile cu taxa dupa examenul de Bacalaureat din toamna, dar acesta a fost luat numai de 19.000 de “picati” in vara.
De la buget, au fost alocate pentru acest an universitar 62.850 de locuri la ciclul universitar de licenta, la fel ca anul trecut, insa de data aceasta ocuparea locurilor s-a facut pe criterii mult mai corecte. In primul rand, admiterea la facultate a fost “curatata” de esecul celor picati la Bac’. Reamintim ca numai 45% din totalul absolventilor de liceu au promovat examenul in prima sesiune, iar la cea de-a doua 15%. In aceste conditii, locurile cu taxa infiintate de universitatile de stat au fost ocupate intr-un procent nesemnificativ.
Daniel Funeriu a avertizat ca, in acest an universitar, ce s-a intamplat la Bacalaureat se va intampla si in universitati. Astfel, locurile la doctorat si masterat au fost acordate numai dupa clasificarea universitatilor. Concret, vor face masterat numai acele institutii de invatamant superior care pot face dovada pregatirii lor si, totodata, vor fi acreditate scolile doctorale. Daca pana acum se putea organiza doctorat nu numai pe locuri de la buget, dar si cu taxa, din acest an universitar si pana in decembrie 2012 acreditarea scolii doctorale se va face numai daca acestea respecta criteriile de calitate. De la buget au fost alocate pentru acest an universitar 35.600 de locuri la master si 3.500 de locuri la doctorat, la fel ca anul trecut.
O noutate este si admiterea la doctorat pe baza de concurs. De asemenea, va fi aplicat si \”Codul studiilor doctorale\”, care ar urma sa incheie \”perioada doctoratelor date pe banda rulanta\”, pentru ca acestea vor fi distribuite pe baza de competitie. Cei mai buni profesori universitari vor castiga burse doctorale, urmand ca ei si scolile doctorale din care fac parte sa-si angajeze doctoranzii. Accentul in noul cod al studiilor doctorale este pus pe partea de cercetare, in elaborarea tezei de doctorat.
Viitori someri de lux
In prezent, peste 600.000 de studenti urmeaza cursurile unei facultati la stat si alti 320.000 la particulare, astfel ca numarul lor se apropie de un milion. Crestere rapida a numarului de studenti in Romania a fost posibila in ultimii 8-10 ani prin infiintarea locurilor cu taxa la universitatile de stat, care au transformat totul intr-o afacere. S-a ajuns, astfel, ca numarul studentilor sa atinga un sfert din cel al salariatilor.
Ministerul Educatiei a permis in ultimul deceniu cresterea cifrelor de scolarizare fara a le corela cu cererea de pe piata muncii. Tinerii isi aleg de multe ori specializarea dupa criterii care nu au nicio legatura cu ce se intampla pe piata. Dar nici nu sunt indrumati in clasa a XII-a sa-si aleaga o cale spre un serviciu asigurat. Dupa absolvire, cei mai multi constata ca nu se pot angaja in domeniile in care au studiat, astfel ca ajung „someri de lux” .
Magda SEVERIN
