Conferințele Club Feroviar

1

Peste doar o săptămâbă, Alba-Iulia va fi gazda celei de-a XII-a editii a Conferintelor Club Feroviar – Infrastructura, evenimentul ce are ca tema principala “Dezvoltarea pietelor feroviare in Europa Centrala si de Sud-Est pentru 2030 si dupa”.

foto: Jean-Mihai Pâlșu

Orasul Alba-Iulia a fost selectat pentru a gazdui acest eveniment intrucat județul Alba este traversat in special de catre Coridorul IV Feroviar, ramura nordica dar si de linii feroviare principale si rute secundare, acestea din urma deservind diverse capacitati industriale de extracție si producție.

Alba-Iulia va fi punctul zero de intalnire pentru cei peste 150 de participanti care si-au anuntat prezenta la eveniment, alaturi de Ministrul Transporturilor, Lucian Sova, directorii companiilor feroviare de stat CFR SA, CFR Marfa si CFR Calatori, Metrorex reprezentanti ai organizatiilor care se ocupa cu reglementarea si controlul domeniului feroviar AFER, Consiliul Concurentei dar si de reprezentanti ai companiilor care executa constructia sau modernizarea infrastructurii feroviare, dintre care amintim: ALSTOM, GRAMPET Group, SIEMENS, voestalpine VAE Apcarom si multi altii.

Evenimentul se desfasoara pe durata a doua zile, prima zi fiind dedicata conferintei, care va avea loc la Hotel Astoria. Temele care vor fi abordate  sunt variate si faciliteaza dezbateri interactive pe marginea rolului vital al infrastructurii feroviare, componenta esentiala a economiei nationale:

  • Construirea unui sistem feroviar unitar, competitiv si integrat (noi proiecte de infrastructura, provocari pentru administratorii de infrastructura si oportunitati pentru sectorul de business, abordarea congestiei prin construirea unor legaturi feroviare noi, rolul serviciilor de intretinere pentru servicii de transport mai rapide, pentru cresterea frecventei si a calitatii acestora, dar si avantajele mentenantei predictive).Cei care vor sustine prezentari pe aceasta tema sunt: Victor Alexandru, Director General Adjunct Investitii – CFR SA, Marian Mihail Calin, Director General Adjunct – AFER, Vasile Seclaman, Director Departamentul de Supraveghere Feroviară – Consiliul Concurenței, Mihai Manole, Director Operatiuni Material Rulant – CFR Marfa. Moderatorul acestei sectiuni este Lector univ.dr.ing. Ioan Buciuman, Consultant – Club Feroviar.
    Provocari si oportunitati in era digitala. Cum abordeaza digitalizarea provocarile prezente pentru transformarea transportului feroviar al viitorului? (solutii inteligente pentru cai ferate si orase, beneficiile implementarii ERTMS pe reteaua TEN-T, migrarea catre noi sisteme de semnalizare si mijloace de finantare, proiecte curente si viitoare, ERTMS in Romania: opinii pro si contra). In cadrul acestui panel, moderat de Michael Robson, Managing Director – Robson’s International Rail Consultancy, vor prezenta: Iosif Szentes, Director General – CFR Calatori, Constantin Ichimoaei, Segment Manager Transport & Infrastructure – ABB Romania, Stefan Iovan, Consultant IT – Informatica Feroviara, Andreas Schöbel– Vienna University of Technology (TUW), Valentin Vasile Ungureanu – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
  • Proiecte de infrastructura feroviara in ECE, cu finantare europeana (proiecte de infrastructura feroviara nationale si transfrontaliere, pregatirea pentru bugetul UE post 2020, noi mijloace de finantare, politici si strategii de finantare, investitii publice si private, integrarea in Spatiul Feroviar Unic European, investitii in infrastructura si impactul lor asupra economiei, inovatii in tehnologia pentru mentenanta infrastructurii, retelele de metrou usor – cheia pentru mobilitate sporita in orase). In ultimul panel al zilei, moderat de Gabriel Stanciu, Vicepresedinte – AIF/ General Manager – Alstom Romania, vor expune prezentari: Petru Cuvineanu, Director Tehnic – CTP Arad, Ion Constantinescu, Director General – Metrorex, Michael Robson, Managing Director – Robson’s International Rail Consultancy, Mihai Frumosu, Transport Specialist PJ – European Investment Bank
  • ea de-a doua zi a evenimentului este rezervata vizitelor tehnice pe Coridorul IV Feroviar, pe tronsonul Simeria-Coslariu-Sighisoara. Intreg tronsonul Simeria – Coslariu – Sighisoara, unde  CFR SA deruleaza  proiecte de aproximativ un milliard de euro, este extrem de important pentru sporirea vitezei de circulatie pe calea ferata la 160 km/h pentru trenurile de pasageri si 120 km/h pentru trenurile de marfa. Tronsonul este amplasat in judetele Hunedoara si Alba, iar regiunea este tranzitata de Coridorul IV Paneuropean, ramura nordica. Lucrarile de reabilitare si modernizare a caii ferate includ echiparea liniilor cu sistemul ERTMS/ETCS Nivel 2, modernizarea a  15 statii de cale ferata si 19 puncte de oprire, a peste 240 poduri/podete/tuneluri feroviare,  modernizarea a 92 de peroane  si a 4 substatii de tractiune.

    Lucrarile de reabilitare si modernizare a Coridorului IV, pe sectiunea Arad – Simeria se ridica la o valoare de aproximativ doua miliarde de euro.

    Important de mentionat este ca in curand CFR SA va anunta castigatorul pentru reabilitarea unui alt tronson semnificativ de pe Coridorul IV, Brasov – Sighisoara, cu subsectiunile Brasov – Apata si Cata – Sighisoara. Lucrarile se ridica la o valoare de 3,19 miliarde lei fara TVA (peste 700 milioane de euro).

    Pentru reabilitarea subsectiunii Cata – Apata, parte a aceluiasi tronson Brasov – Sighisoara, a fost lansata o licitatie deschisa in septembrie anul trecut. Valoarea totala estimata a contractului este de 2,86 miliarde lei, fara TVA (623,24 milioane euro).

    Noutati despre aceste licitatii si proiecte semnificative vom afla, la Alba Iulia, de la reprezentantii CFR SA.

    Participarea va asigura acces la informatie si schimb de experienta atat cu furnizori din industria feroviara, cat si cu autoritati si institutii de profil.

    Santierele de pe Coridorul IV pe care se vor efectua aceste vizite de lucru sunt:

    Sectiunea Sighisoara – Atel:

  • Tunel Sighisoara: In vederea indeplinirii obiectivelor proiectului intre km 299+910 si km 300+311 a fost proiectata o varianta de traseu ce presupune executia unui tunel nou, identificat ca tunel Sighisoara. Datorita configurației terenului natural, tunelul are trei parți distincte, particularizate prin metoda de execuție a tunelului: Tunel artificial (Intrare Sighisoara), cu lungimea de 20 m, intre km 299+910 – 299+930; Tunel natural, cu lungimea de 325 m, intre km 299+930 – 300+255; Tunel artificial (Intrarea Danes), cu lungimea de 56 m, intre km 300+255 – 300+311.
    Tunel Danes: In vederea indeplinirii obiectivelor proiectului intre km 301+543 si km 302+512 a fost proiectata o varianta de traseu ce presupune executia unui tunel nou, identificat ca tunel Danes. Datorita configurației terenului natural, tunelul are trei parți distincte, particularizate prin metoda de execuție a tunelului: Tunel artificial (Intrare Sighisoara), cu lungimea de 20 m, intre km 301+543 – 302+563; Tunel natural, cu lungimea de 747 m, intre km 302+563 – 302+310; Tunel artificial (Intrarea Danes), cu lungimea de 202 m, intre km 302+310 – 302+512.
  • Pod Arc: Pentru asigurarea continuitatii noi variante de traseu peste Raul Tarnava Mare la iesire din Municipiul Sighisoara a fost proiectat un pod cu arc avand deschidere L=125.00m. Prin executia podului Arc si a celor 2 tunele se scurteaza traseul caii ferate cu cc 3 km iar noile elemente geometrice permit circulatia trenurilor cu 160 km /h.
    Pasaj Superior Danes: Asigura legatura intre DN 14 si localitatile deservite de drumul comunal DC58; Deschiderea centrala este din grinda cu zabrele iar celelalte 6 deschideri marginale din grinzi de beton prefabricate.
  • Sectiunea Atel – Micasasa:
    Pod nr. 8: Datorita construirii unei variante de traseu intre  km.pr. 338+100 si km.pr. 342+124 care va permite circulatia trenurilor de calatori cu viteza de 160km/h si pentru traversarea raului Tarnava Mare s-a construit un pod nou cu patru deschideri egale de 70,0m la km.pr.339+859.05.
  • Pod nr. 9: Datorita construirii unei variante de traseu intre  km.proiectat 338+100 si km.proiectat 342+124 care va permite circulatia trenurilor de calatori cu viteza de 160km/h si pentru traversarea raului Tarnava Mare s-a construit un pod nou cu patru deschideri egale de 70,0m la km.340+503.
    Statia Copsa Mica:  In capul X al statiei a fost amplasata o linie de tragere cu lungime utila de 190m ce deserveste grupul de linii 5-9.
  • In capul Y al statiei in prelungirea liniei 1 se afla linia spre directia Sibiu. Din aceasta linie se ramifica doua linii de acces la magazia si la rampa de incarcare situate in zona km 345+040. Accesul calatorilor de la cladirea de calatori la peroanele intermediare se vaface printr-un tunel pietonal, amplasat la km344+858;
  • Pod nr. 12: Datorita modificailor aduse traseului de cale ferata prin deplasarea spre amonte cu aproximativ 40m se impune realizarea unui pod nou care consta in: (i) Infrastructura alcatuita dintr-o pila si doua culei din beton armat, fundate indirect prin intermediul unor coloane forate de diametru mare (1.50m) si (ii) Suprastructura podului alcatuita dintr-o din doua tabliere metalice simplu rezemate de tipul grinzi cu zabrele cale jos pentru cale dubla fiecare cu o deschidere de 45,00m. Tablierele au la partea inferioara o cuva din beton armat in conlucrare cu antretoazele care sustine prismul de piatra sparta. Realizarea unui dig de gabioane pe malul drept , avand o lungime de 155m.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.