Primarul general Sorin Oprescu a anuntat vineri, in timpul inspectiei lucrarilor de la Pasajul Basarab, ca amana inaugurarea circulatiei rutiere pe acesta, programata la sfarsitul lunii martie, pe motiv ca podul trebuie supus unui test suplimentar. Mai precis, edilul Bucurestiului ar fi vrut sa grabeasca darea in circulatie a pasajului, adica sa lase masinile sa-l strabata inaintea amplasarii sinelor de tramvai. Constructorul a cerut insa ca verificarea finala a structurii de rezistenta – cu incarcarea pasajului la capacitate maxima, respectiv montarea liniei si statiei de tramvai – sa fie facuta inainte de a da acces liber autovehiculelor. Cu alte cuvinte, promisiunea de inaugurare partiala a pasajului va fi neonorata, dar este justificata de primar prin frica de cutremur.
Sorin Oprescu a venit pe santierul pasajului insotit de Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National de Fizica a Pamantului, care a declarat ca Pasajul Basarab, conform proiectarii, poate rezista la un cutremur de 7,5 grade. Aceasta ar fi vestea buna. Vestea proasta este ca montarea sinelor de tramvai ar putea dura doua luni. Practic, pasajul este acum finalizat, din punctul de vedere al testelor si al carosabilului, astfel ca ar putea fi redat circulatiei, insa proiectantul s-a opus, incurcand planurile primarului. Prima data, Oprescu a anuntat ca va inaugura partial constructia la inceputul lui martie, apoi la sfarsitul lunii, iar acum nu a mai precizat o data precisa. \”Noi nu luaseram la socoteala tramvaiul. Deci, proiectantul ne-a precizat ca a luat nota de ce s-a transmis, datele pentru a incepe prima reglare de hobane, si am constatat ca cere incarcarea deplina a podului. Cerea si cu tramvaiul, si atunci nu o sa avem ce face, decat, probabil, ca terminam montajul liniei de tramvai, ca sa putem sa-l incarcam asa cum ne cere el (proiectantul, n.r.). Nu vreau sa ma grabesc sa tai panglica inaugurala pana nu sunt absolut sigur ca cei care vor circula pe acest pasaj vor fi in deplina siguranta. Nu vreau sa fac rabat de la nici o cerinta a specialistilor”, a argumentat Sorin Oprescu. De altfel, la zece ani de cat se tot vorbeste despre acest pasaj, doua luni in plus nici nu mai conteaza.
Edilul-sef a afirmat ca si cererea proiectantilor spanioli referitoare la testarea cu incarcarea deplina a podului a fost facuta in urma cu doua zile. Cat priveste termenul la care Pasajul Basarab va fi inaugurat si se va putea circula pe el, Oprescu a spus ca nu mai poate sa ofere o data exacta, pentru ca depinde de aprecierile tehnice facute de constructori. De altfel, acestia vor face, in cel mai apropiat timp, un grafic estimativ cu privire la finalizarea lucrarilor. \”Noi doream ca la sfarsitul lunii (n.r. martie) sa mearga calea rutiera, ea este gata, dar in conditiile care au aparut, nu stau sa ma joc cu lucrurile astea si sa le iau usor\”, a spus Oprescu.
Senzori de avertizare seismica
Mai mult, Oprescu vrea sa instaleze pe pasaj senzori de avertizare seismica si panouri avertizoare. Dupa un cutremur, pe baza acestora, se poate stabili cat de puternica a fost miscarea in zona respectiva. „Cred ca este o chestiune internationala (montarea de senzori seismici – n.r.), dupa recentele evenimente nedorite, si ma refer in primul rand la cutremur, care a avut loc in Japonia. Majoritatea elementelor constitutive, ma refer la logistica, sunt facute prin STS, pentru a se comunica in timp util informatii celor care urca sau vin de pe pod. (…) Senzorii se vor afla in comunicare directa cu Centrul de Comanda al Institutului de Fizica a Pamantului, pentru a exista o atentionare in timp real in eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate; iar incarcatura podului sa nu fie, in astfel de situatii, la valori prea mari”, a explicat primarul general. Altfel spus, mai asteptam si achizitionarea senzorilor – daca ii aproba Consiliul General -, plus montarea lor. Cat vor costa, si daca membrii Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) vor fi de acord cu aceasta noua suplimentare de fonduri la pasaj, ramane de vazut.
Gheorghe Marmureanu a spus ca aceasta masura este absolut necesara, dand exemplu recentele evenimente din Japonia unde, datorita unor sisteme similare deja implementate, au fost salvate mii de vieti. Cat priveste data la care acestia vor fi montati, Marmureanu a precizat ca depinde foarte mult de resursa financiara. \”Trebuie protejat sistemul (montat in pod – n.r.), pentru ca sunt multi curiosi\”, a afirmat Marmureanu, iar Oprescu a replicat, in gluma: \”Da, vor sa-i (senzorii – n.r.) ia acasa\”.
Primarul general a mentionat ca in Bucuresti sunt montati 56 de senzori de adancime – 10 dintre ei in zona istorica -, care pot oferi informatii in cazul unor miscari seismice, si a adaugat ca spitalele, scolile in primul rand, ar trebui dotate cu astfel de sisteme de avertizare.
O noua cheltuiala, dupa dublarea costurilor pasajului
Reamintim ca, in vara trecuta, costurile pasajului Basarab au crescut cu 456.722.922 lei (aproximativ 108 milioane de euro), dupa ce mai fusesera majorate la inceputul lucrarilor. Potrivit sefului Directiei Transporturi din PMB, Madalin Dumitru, suplimentarea costurilor a avut in vedere schimbarea proiectului initial de realizare a podului hobanat, devierile suplimentare ale retelelor de utilitati publice “din cauza neconcordantelor dintre planurile de situatii si realitatea din teren”, plus finalizarea exproprierilor, precum si schimbarea statiei de la Podul Basarab si realizarea trotuarului rulant amplasat in interiorul incintei cailor ferate. Finantarea a fost asigurata prin rectificarea bugetului Primariei Capitalei, aprobata de CGMB. \”S-au facut o serie de modificari tehnice, pentru ca nu erau prevazute lifturi si trotuarul rulant. Ne-am inteles cu ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, sa monteze din statia care va da spre peronul Garii de Nord un trotuar rulant, care va avea conexiune directa cu metroul”, a precizat Oprescu atunci, referindu-se si la alte lucrari de detaliu. El a adaugat ca lucrarile sunt in grafic, iar pasajul va fi deschis circulatiei in luna martie anul acesta.
Valoarea investitiei, initial de aproape 140 de milioane de euro, s-a dublat la circa 305 milioane de euro (mai precis 1.225.308.034 lei, inclusiv TVA), prin cele doua modificari de proiect. Pasajul Basarab intregeste inelul principal de circulatie al Bucurestiului in partea de Nord-Vest, facand legatura rutiera si de tramvai intre Bd. Nicolae Titulescu – Sos. Orhideelor – Podul Grozavesti – Bd. Vasile Milea (pentru circulatia tramvaielor) si, respectiv, Soseaua Grozavesti. Sunt doua traversari majore de obstacole: raul Dambovita, peste podul existent, si calea ferata, in zona Garii de Nord. Viaductul principal are lungimea de 1.450 m (din care 117 m podul peste raul Dambovita si 340 m pasajul peste zona Garii de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1.126 m si rampe de acces de 1.250 de metri.
Magda SEVERIN
