Romania a facut pasi importanti pentru ameliorarea eficientei sistemului sau judiciar, dar este nevoie de actiuni urgente pentru accelerarea unui numar important de procese de coruptie la nivel inalt, de implementarea Codurilor, de schimbarea legislatiei cu confiscarea averilor si de sanctiuni stricte pentru incompatibilitate, releva raportul anual al Comisiei Europene privind reforma Justitiei in Romania, prezentat miercuri. Documentul, al 5-lea raport anual al CE din cadrul MCV, contine 17 recomandari, impartite in cinci categorii: Reforma sistemului judiciar, Responsabilitatea sistemului judiciar, Eficienta actiunii judiciare, Integritatea si Lupta impotriva coruptiei. Acestea sunt menite sa ajute tara noastra sa se pregateasca pana in vara anului viitor, cand executivul UE va face o evaluare cuprinzatoare a progreselor Romaniei in domeniu la 5 ani de la aderare si va prezenta propuneri adecvate in lumina acestei evaluari.
Insa 4 obiective de referinta au fost stabilite pentru Romania: “In perioada urmatoare, va fi necesar un angajament continuu pentru a pune in aplicare noile Coduri, pentru a adopta deciziile necesare restructurarii sistemului judiciar, pentru a consolida politica anticoruptie si pentru a se inregistra rezultate mai bune in confiscarea bunurilor a caror provenienta nu poate fi justificata si in aplicarea de sanctiuni disuasive in cazurile de incompatibilitate”, sustine Comisia Europeana.
Astfel, Comisia Europeana solicita Romaniei ca, in lupta anticoruptie sa aiba rezultate convingatoare in recuperarea produselor infractiunii, sa adopte o noua lege privind confiscarea extinsa si sa aiba rezultate in urmarirea in justitie a cazurilor de spalare de bani ca infractiune de sine statatoare.
Bunurile obtinute ilegal in Romania sunt confiscate intr-o foarte mica masura, in principal din cauza posibilitatilor limitate de confiscare prevazute de lege, a practicilor judiciare restrictive si a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmarire penala, potrivit raportului MCV.
Lupta impotriva coruptiei trebuie sustinuta de Parlament: “Trebuie intreprinse actiuni urgente pentru a accelera solutionarea unui numar important de dosare de coruptie la nivel inalt si pentru a evita inchiderea acestora din cauza implinirii termenului de prescriptie. Lupta impotriva coruptiei ar trebui sa ramana o prioritate majora si ar trebui sa se bucure de sprijinul Parlamentului”.
Codurile, aplicate cu cap
Comisia Europeana mai arata ca sunt necesare masuri active care sa insoteasca intrarea in vigoare a Codului civil si adoptarea unui plan cuprinzator de aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse pentru reorganizarea instantelor, sporirea capacitatii Institutului de Magistraturii.
Totodata, se solicita decizii transparente si obiective in managementul sistemului judiciar: “Dovedirea unui istoric de decizii de management in sistemul judiciar adoptate in mod transparent si obiectiv, de exemplu prin numiri, decizii disciplinare, evaluari si prin sistemul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
Rezultatele DNA, in continuare convingatoare
Rezultatele DNA privind investigarea si urmarirea penala a cazurilor de coruptie la nivel inalt sunt, in continuare, convingatoare si s-a putut constata o crestere a numarului de condamnari: “Rezultatele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) privind investigarea si urmarirea penala a cazurilor de coruptie la nivel inalt, inclusiv a cazurilor in care sunt implicati fosti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt in continuare convingatoare si s-a putut constata o crestere a numarului de condamnari”, se noteaza in document.
Insa, pentru a-si indeplini angajamentele, Comisia Europeana considera ca Romania trebuie sa adopte “masuri urgente” pentru a se asigura ca, in “cazurile importante de coruptie la nivel inalt”, hotararile definitive sunt pronuntate rapid, iar prescrierea actiunilor este evitata in toate cazurile. CE arata ca “nu se aplica in mod constant masuri de baza privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe”.
Masuri “urgente” de ridicare a imunitatii parlamentare
Comisia Europeana mai recomanda Bucurestiului adoptarea de masuri “urgente” care sa duca la accelerarea procedurilor in cauzele de mare coruptie, cu scopul de a fi evitata implinirea termenului de prescriptie “in toate cazurile”, dar si “norme procedurale clare” de ridicare a imunitatii parlamentare. Totodata, trebuie luate masuri urgente pentru imbunatatirea practicii judiciare si pentru gestionarea cauzelor.
Pe de alta parte, CE remarca faptul ca sanctiunile aplicate ca urmare a constatarilor facute de ANI sunt putine la numar, iar cele aplicate sunt rareori disuasive, potrivit raportului CE, care noteaza si ca vor trebui luate masuri pentru a se evita abordarea unor practici inconsecvente in cadrul comisiilor de cercetare a averilor. \”Sanctiunile aplicate ca urmare a constatarilor facute de ANI sunt putine la numar, iar cele aplicate sunt rareori disuasive”, noteaza raportul CE privind MCV.
Intr-o nota de subsol aferenta, se precizeaza ca, “de exemplu, dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instante, comisiile disciplinare au aplicat sanctiuni in doar 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5, simple avertismente”. CE recomanda si o mai buna colaborare a ANI cu celelalte autoritati administrative si judiciare, “in special in domeniul achizitiilor publice”.
CSM si ICCJ, codase
CE invita Romania sa adopte oficial o strategie de reforma a Justitiei, sustinuta de un plan de actiune, un calendar, un buget adecvat si un grup de monitorizare, care sa functioneze in comun cu societatea civila.
Daca vechiul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) era criticat in toate rapoartele, noul CSM trebuie inca sa-si dovedeasca angajamentul fata de reforme prin rezultate concrete. Executivul european recomanda, alaturi de adoptarea unui plan “cuprinzator” de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru pregatirea si reorganizarea tribunalelor si parchetelor, cresterea capacitatii Institutului si adoptarea propunerilor acestuia in scopul ameliorarii standardelor de pregatire si recrutare.
Propunerile de imbunatatire a acestor standarde, formulate in toamna trecuta, nu au fost inca adoptate, iar CSM nu a fost intarit, in pofida rolului sau important pentru pregatirea implementarii codurilor, puncteaza CE.
Potrivit Comisiei, la fel de important este sa se realizeze o analiza detaliata a dezechilibrelor in privinta volumului de munca din cadrul sistemului de justitie. Totodata, este necesar sa fie finalizata si pusa in aplicare propusa revizuire a sistemului judiciar, cu adoptarea unui plan de actiune si a unui calendar care sa stabileasca obiective detaliate si indicatori ai reformei.
De la raportul anual din 2010 nu au avut loc decat putine progrese “tangibile” in vederea reglementarii dezechilibrelor existente, se mentioneaza in document. In paralel, pentru a creste responsabilitatea sistemului de justitie, Romania trebuie sa aiba la activ decizii “transparente si obiective” in privinta numirilor in functii, a sanctiunilor disciplinare si de evaluare ale activitatii prestate.
Totodata, trebuie sa introduca un sistem obiectiv si transparent de promovare in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Astfel, in pofida adoptarii legii micii reforme in justitie, prin care atributiile ICCJ au fost revizuite pentru a permite functionarea ei ca o veritabila curte de casatie, aceste reforme nu merg suficient de departe pentru a reglementa problema unei jurisprudente neunitare, constata CE. Comisia a constatat ceea ce vedem si noi zilnic: taraganarea marilor dosare de coruptie, 4 ani si ceva, in special la ICCJ.
Jurisprudenta, pe Internet
Raportul CE pune accentul si pe necesitatea de a pune in practica publicarea in format electronic a intregii jurisprudente si de a lua masuri pentru a se asigura ca motivarile curtilor sunt facute publice in conformitate cu legea, fara intarzieri. Romania nu dispune inca de o jurisprudenta publicata in format complet electronic, iar motivarile curtilor sunt frecvent publicate cu o intarziere considerabila dupa pronuntarea verdictului, se arata in raport.
In acelasi timp, inspectia judiciara trebuie sa-si intensifice activitatea de analiza si ameliorare a practicii judiciare si sa-si continue propria reforma. Documentul concluzioneaza ca, de la ultima evaluare a Comisiei, Romania si-a imbunatatit eficienta procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri si introducerea de noi instrumente juridice vizand, intre altele, posibilitatea inchiderii cazurilor in lipsa probelor suficiente sau scurtarea proceselor in cazul in care acuzatul pledeaza vinovat.
Magda SEVERIN
