Celebrul mausoleu Taj Mahal este situat in Agra, India, si a fost construit de catre imparatul mogul Shah Jahan, in memoria sotiei sale favorite, Mumtaz Mahal. Mausoleul este considerat a fi cel mai frumos exemplu de arhitectura mogula, un stil care combina elemente arhitecturale persane, indiene si islamice. În 1983, Taj Mahal a intrat in patrimoniul UNESCO.
Desi cel mai cunoscut si apreciat este mausoleul de marmura, Taj Mahal este de fapt un complex integrat de structuri. Constructia a inceput in jurul anului 1632 si s-a terminat in 1653, fiind implicati zeci de mii de muncitori, artizani si mestesugari. Constructia a fost incredintata unui grup de arhitecti sub supraveghere imperiala, printre acestia numarandu-se Abdul-Karim Ma’mur Khan, Makramat Khan, si Ustad Ahmad Lahauri, acesta din urma fiind considerat principalul proiectant.
În 1631, cea de-a treia sotie a imparatului Shah Jahan a murit dand nastere celui de-al 14-lea copil, Gauhara Begum. Un an dupa moartea sa, a inceput constructia mausoleului, care s-a finalizat in 1648, cinci ani mai tarziu terminandu-se si restul de cladiri si gradini. Taj Mahal include si dezvolta elemente traditionale persane si cele ale arhitecturii mogule timpurii. Alte elemente de inspiratie au fost cladiri timuride si mogule, cum ar fi Gur-e Amid, mormantul lui Timur din Samarkand, mormantul lui Humayun si alte constructii din Delhi. În timp ce cladirile timpurii mogule erau construite in principal din gresie rosie, Shah Jahan a promovat utilizarea marmurei albe si a pietrelor semipretioase.
Elementul central
Elementul central al constructiei este mormantul, o structura de marmura de dimensiuni mari, care sta pe o plinta de forma patrata, o cladire simetrica cu o poarta in forma de arc (iwan). Elementele de baza sunt de origine persana. Structura de baza este un cub cu mai multe camere, care formeaza un octogon neregulat cu 55 m pe fiecare latura lunga. Pe fiecare dintre aceste laturi este situat un arc masiv cu cate doua balcoane de fiecare parte (pishtaq), motiv multiplicat la colturi, fapt care face designul perfect simetric. Patru minarete incadreaza mormantul, cate unul pentru fiecare colt al plintei. Încaperea principala adaposteste falsele sarcofage ale Mumtaz Mahal si Shah Jahan, mormintele autentice fiind la un nivel mai jos. Cel mai spectaculos element este domul de deasupra mormantului. Înaltimea sa, de 35 m, este aproximativ egala cu lungimea bazei. Din cauza formei sale, constructia este numita „dom-ceapa“ sau amrud. Plafonul este decorat cu un design in forma de lotus, care ii accentueaza inaltimea, forma domului fiind subliniata de patru chioscuri mai scunde plasate la colturi, care copiaza forma de ceapa a domului. Elementul din varful domului, care combina elemente traditionale persane si hinduse, initial a fost din aur, dar a fost inlocuit in secolul 19 de o copie din bronz. În varful acestui element este o semiluna, simbol tipic islamic, dar in combinatie cu celelalte elemente creeaza o forma de trident, simbol hindus al lui Shiva. Minaretele au o inaltime de 40 m fiecare si sunt divizate in cate trei parti egale de balcoane. În varful fiecarui minaret exista cate un balcon. Decoratiile exterioare ale lui Taj Mahal sunt unele dintre cele mai frumoase din arhitectura mogula si includ picturi, stucaturi, elemente de piatra si sculpturi. În conformitate cu legile islamice care interzic folosirea unor forme antropomorfe, acestea includ elemente caligrafice, forme abstracte si motive vegetale. Camerele interioare ale Taj Mahal sunt decorate cu pietre pretioase si semipretioase.
Constructia
Taj Mahal a fost construit pe un teren la Sud de cetatea Agra. Shah Jahan i-a dat Maharajahului Jai Sing un palat in centrul orasului la schimb pentru acest teren. A fost excavata o suprafata de aproximativ 12.000 mp, apoi umpluta cu nisip si alte materiale pentru a preveni infiltratiile si ridicata 50 m deasupra nivelului raului. În zona mormantului, au fost sapate puturi si umplute cu piatra pentru a constitui „picioarele“ mormantului. Muncitorii au construit un fel de schelarie din caramida pentru constructie, atat de mare incat se estima ca demontarea acesteia ar fi durat ani de zile. Conform legendei, Shah Jahan a declarat ca toata lumea poate sa pastreze caramizile din schelarie, asa incat taranii din zona au demontat-o intr-o singura noapte. A fost construita o rampa de 15 km pentru transportul marmurei si al altor materiale pe santier si echipaje de 20-30 boi trageau blocurile de marmura special concepute in acest scop. Un sistem elaborat de scripeti a fost folosit pentru a ridica blocurile pana la nivelul dorit si au fost amenajate mecanisme ingenioase pentru a aduce apa si a o depozita intr-un bazin, apoi a o distribui unde era nevoie, in trei bazine subsidiare, de unde ajungea la complex prin intermediul unor conducte. Plinta si mormantul au fost construite in 12 ani, iar restul constructiilor din complex au durat inca 10 ani. Costul total a fost estimat la aproximativ 32 milioane de rupii la momentul respectiv.
Taj Mahal a fost construit cu materiale provenind din intreaga Indie si Asie si au folosit peste 1.000 de elefanti pentru transportul materialelor. Marmura a fost adusa din Rajasthan, jaspul din Punjab, jadul si cristalul din China, turcoazul din Tibet, lapis lazuli din Afganistan, safirul din Sri Lanka si carnelianul din Arabia. Au fost folosite in total 28 de tipuri de pietre pretioase si semipretioase. Forta de munca a fost de 20.000 muncitori, recrutati din India de Nord, sculptori din Bukhara, caligrafi din Siria si Persia, taietori din piatra din Baluchistan etc.
Raluca MIHAILESCU
