Revolta procurorilor: Morar se retrage de la conducerea Parchetului, Călin Nistor refuză să fie adjunct la DNA

Daniel Morar a anunţat, vineri dimineaţă, că se retrage de la conducerea Parchetului General. Renunţarea survine după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seară, că detaşarea lui Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), considerată de premierul Victor Ponta nelegală, ar trebui clarificată la Curtea Constituţională. Cu alte cuvinte, şeful statului nu mai este sigur că textul legii este suficient, şi nici că decizia unanimă a CSM probează acest lucru. Tot joi seară, premierul  a anunţat că propunerea făcută lui Călin Nistor, delegat în 7 martie procuror şef al DNA, de a fi numit adjunctul Laurei Codruţa Kovesi la DNA, a fost refuzată. În fine, declaraţia lui Daniel Morar, miercuri seara la RTV, că în fruntea DNA ar trebui pus un procuror care să aibă experienţă în anticorupţie a determinat 97 de procurori din totalul de 124 ai DNA să semneze o scrisoare către CSM prin care cer şi ei acest lucru.

Trăgând linie, constatăm că ne aflăm în faţa unei revolte a procurorilor anticorupţie împotriva înţelegerii politice dintre Băsescu şi Ponta asupra numirii lui Kovesi în fruntea DNA.

“Respectarea principială a transparenţei procedurii, precum şi a unor standarde de criterii şi exigenţe în privinţa selecţiei şi numirii în funcţiile de conducere la DNA, a unor persoane cu experienţă şi rezultate în lupta anticorupţie, este în deplină concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene“, precizează procurorii DNA în scrisoare.

Traian Băsescu a admis, în declaraţia de joi seară, că are un reproş să-i facă Laurei Codruţa Kovesi: a eşuat în dosarul Revoluţiei. Însă despre lipsa ei de experineţă în anticorupţie, niciun cuvânt.

Din DNA, instituţie cu performanţe majore în ultimii ani – şi care a salvat mult din criticile rapoartelor MCV, dar hulită de politicieni indiferent de barca din care fac parte – s-ar fi putut găsi uşor un nume care să conducă instituţia. Condamnările lui Adrian Năstase, Decebal Traian Remeş, Ioan Avram Mureşan – numai câteva exemple sonore – sunt rezultate concrete ale DNA, iar anchetele făcute sub presiuni imense şi finalizate cu condamnări la închisoare probează calitatea procurorilor de aici.

Oricare dintre cei care au instrumentat astfel de dosare ar fi putut conduce cu succes Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), dar niciunul nu a fost propus procuror şef, ci doar adjunct. Iar acest lucru nu poate rămâne un mister, ci creează mari suspiciuni.

Ponta, refuzat de procurorul care l-a trimis în judecată pe preşedintele CJ Argeş

Premierul a declarat joi seara, la RTV, că refuzul lui Călin Nistor arată, de fapt, că Daniel Morar încearcă să conducă “o grevă” la DNA. După propunerea lui Kovesi, Victor Ponta anunţase, miercuri, că în perioada imediat următoare va înainta propuneri de persoane care lucrează chiar în cadrul DNA pentru a ocupa posturi de adjuncţi şi şefi de secţie.

Amintim că procurorul Călin Nistor este autorul faimoasei anchete a permiselor auto de la Piteşti, dar a instrumentat şi  dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu, pentru care Victor Ponta şi toată conducerea PSD au protestat, în 2011, pe treptele sediului DNA din Piteşti, când acesta a fost arestat preventiv. A fost salvat de arest de medicul Brădişteanu, care l-a operat pe cord. E drept, pe atunci actualul premier era un simplu parlamentar aflat în opoziţie.

Or, tocmai faptul că foştii săi subalterni vor rămâne tot subalterni, după ce au căpătat experienţă, unii dintre ei, 7 ani, l-a determinat pe Daniel Morar să se retragă de la şefia Parchetului General. La primă vedere, este vorba despre numai două luni, deoarece în iunie el va ocupa un post de judecător la Curtea Constituţională.

Situaţie ingrată

Dar se poate răzgândi şi asupra acestei numiri, el declarând deja că şi-ar fi dorit să-şi continue cariera de procuror anticorupţie. Este adevărat: după o experienţă de 7 ani în conducerea unei structuri asupra căreia s-au făcut presiuni politice imense, eşti îngropat întro instituţie, e adevărat, de prestigiu, dar care nu are nicio legătură cu ancheta.

Pe de altă parte, prin retragerea sa de la conducerea Parchetului General, Morar ar putea lăsa liber şi un loc în Secţia de procurori a CSM, iar lucrurile ar putea să se complice. Însă el va scăpa, astfel, de situaţia penibilă de a-l avea din nou în faţă pe Tiberiu Niţu la audierea de la CSM, propus din nou la şefia Parchetului General, după ce în 22 noiembrie a arătat că are zero rezultate şi, mai mult, că deţine un certificat de revoluţionar – deşi în decembrie ’89 era militar – pe baza căruia a obţinut 8.000 mp de teren.

“Singura mea miză a rămas ca în fruntea DNA să fie cei mai buni”

“Singura mea miză a rămas aceea ca în fruntea DNA să fie cei mai buni oameni – nu cei buni, nu cei medii; oamenii cei buni şi cei medii generează şi realizează performanţe medii şi bune, doar oamenii foarte buni sunt cei care fac diferenţa, doar ei sunt cei care contează la acest nivel. Şi în justiţie e ca în alte domenii”, a arătat Daniel Morar, la anunţul că renunţă la conducerea Parchetului General.

El a adăugat că a renunţat la această “competiţie” pentru că a dorit să îi dea preşedintelui Traian Băsescu “dreptul şi limitele, şi marja de a negocia cu ministrul de Justiţie şi de a obţine pentru vârful DNA-ului, pentru vârful Ministerului Public oameni dintre cei mai buni”.

Morar a spus că zilele trecute, inclusiv joi, a aflat că este pe cale să genereze o mare problemă constituţională, să declanşeze un conflict între puterile statului.

“Nu am intenţionat şi nici nu aveam cum să încalc dreptul prim-ministrului de a nominaliza şi dreptul preşedintelui de a numi pe cine vrea dânsul în aceste poziţii. Era doar o atitudine. Am văzut însă aseară că nu avem dreptul la această atitudine. Ni s-a spus că desemnarea şi numirea procurorului general şi a procurorului şef DNA este o înţelegere exclusiv între actorii politici şi că nu contează ce spun magistraţii, procurorii şi judecătorii”, a adăugat Morar.

“Când preşedintele şi premierul îţi spun că împiedici numirile în Ministerul Public, trebuie să pleci”

“În momentul în care cei mai importanţi oameni din statul român, atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele Traian Băsescu îţi spun că e o problemă mare de constituţionalitate şi îţi spun ţie, lui Morar, că rămânând acolo împiedici numirile în Ministerul Public sau că eşti o problemă pentru sistem, trebuie să pleci. Eu am venit aici să rezolv probleme, şi nu să creez unele. Prin urmare, o să solicit CSM să revoce, să înceteze detaşarea mea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte în funcţia de prim adjunct al procurorului general”, şi-a argumentat Daniel Morar gestul.

E a arătat că nu are nicio îndoială cu privire la legalitatea procedurii de detaşare a sa în fruntea Ministrului Public. “Există o lege, există un text clar şi precis, există o procedură validată, verificată şi folosită şi până acum”, a explicat Morar.

“Am rămas la DNA să protejez dosarele grele”

Totodată, Morar a arătat că, la expirarea celui de-al doilea mandat, în februarie 2012, a decis să rămână în fruntea DNA pentru un singur motiv: să protejeze de orice influenţă din afară dosarele “grele”aflate în lucru şi pe procurorii care le instrumentau.

Apoi, la expirarea mandatului procurorului general Laura Codruţa Kovesi, a acceptat să preia interimatul la PÎCCJ pentru acelaşi motiv: să protejeze dosarele aflate în lucru, să le dea încredere colegilor şi să facă în aşa fel încât şi în instanţă aceştia aibă încredere că nimic nu s-a schimbat, astfel încât să susţină dosarele şi să se bată pentru condamnări.

Oricine, numai Daniel Morar nu 

“În acelaşi timp, în România era o intensă dezbatere despre numele persoanelor care vor conduce de aici încolo Ministerul Public, fie că era procuror general al Românei, fie că era şef al DNA. În această mare de incertitudine a apărat la un moment dat o certitudine: oricine poate fi procuror general al României, oricine, mai puţin Daniel Morar. Deşi, în principiu această atitudine este un criticabilă, am acceptat-o pentru că venea de la vocile cele mai importante – haideţi să spunem – din statul român. A spus-o fostul ministru de Justiţie, a spus-o premierul, a spus-o preşedintele Senatului. Prin urmare, am decis, pentru a nu crea probleme, să mă retrag din această cursă”, a completat fostul şef al DNA.

“Am decis, pentru a nu crea probleme, să mă retrag din această funcţie. I-am spus domnului preşedinte Traian Băsescu decizia mea, iar după numirea la Curtea Constituţională trebuia să fi devenit evident pentru oricine că nu mai am o miză personală în ocuparea vreuneia din cele două funcţii mult-discutate”, şi-a argumentat Daniel Morar gestul.

“Nu mi-am închipuit că situaţia este atât de complicată”

Potrivit acestua, în 2005, când a fost selectat de Monica Macovei pentru a deveni procuror-şef al DNA, nu şi-a închipuit că situaţia este atât de complicată.

“Am realizat însă destul de repede cum stau lucrurile şi am realizat că trebuie o atitudine radicală, schimbată faţă de cea a predecesorilor mei, pentru a putea opera schimbări în ceea ce înseamnă lupta anticorupţie şi atitudinea anticorupţie a organelor judiciare. Am acţionat în toată această perioadă după înalte standarde morale, după înalte niveluri de exigenţă – şi acelaşi lucru l-am cerut şi colegilor mei. Am judecat drept toţi, i-am judecat la fel pe cei cu care am venit în contact, indiferent de locul unde se aflau aceştia, că se aflau jos sau că se aflau la vârful ierarhiei, că erau bogaţi sau săraci, că erau prieteni sau neprieteni, că erau în Opoziţie sau că erau la Putere”, a arătat Daniel Morar.

El a adăugat că “am vrut să schimbăm atitudini, am vrut să schimbăm regulile, am vrut să arătăm societăţii româneşti că se poate face şi altceva”.

“Am vrut să schimbăm ideea societăţii româneşti despre Justiţie, am vrut să arătăm noi, procurorii DNA, că orice persoană, în momentul în care corupe sau se lasă coruptă, ajunge la închisoare şi trebuie să plătească pentru acest lucru. În măsura în care am reuşit după 7 ani o apreciaţi fiecare dintre dvs, pe baza datelor publice pe care le aveţi şi pe baza a ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani”, a conchis Daniel Morar.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.