Premierul Victor Ponta a anunţat astăzi că va reduce de la 1,5% la 1% taxa pe stâlp, din care estimase că va încasa anul acesta 500 de milioane de lei dar încasările sunt peste aşteptări: de 3 ori mai mult, adică 1,5 miliarde de lei. Şeful Executivului, candidat la prezidenţiale, speră că va tempera ieşirile publice ale investitorilor străini nemulţumiţi de acest nou bir. De exemplu, OMV Petrom a acuzat că profitul din primul semestru i-a scăzut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, iar un reprezentant al conducerii CEZ România a criticat într-o conferinţă de specialitate faptul că trebuie să plătească în plus anul acesta 70 – 80 de milioane de lei pentru acest impozit pe construcţiile speciale.
Victor Ponta vrea, în acelaşi timp, să le dea o pleaşcă primarilor, tot de alegeri: banii colectaţi vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale, şi nu vor mai intra la bugetul de stat. Din prima tranşă, încasată până la 26 mai, s-au strâns 1 miliard de lei.
Iată ce spune exact premierul: „Taxa pe construcţii speciale vreau s-o reducem şi putem să ne permitem s-o reducem de la 1,5 la 1%, şi toate veniturile să fie colectate şi să intre în bugetul autorităţilor locale. În acest fel, au şanse mai mari de dezvoltare, şi de fapt banii autorităţilor locale înseamnă canalizare, apă, drumuri, şcoli“.
Ponta a precizat că modificarea va fi făcută în urma unui punct de vedere cerut de Parlament şi i-a cerut ministrului Liviu Dragnea să se ocupe de formalităţi şi, desigur, să-i anunţe pe primari.
Impozitul pe construcţiile speciale, botezat de presă ca „taxă pe stâlp”, deoarece se aplică persoanelor juridice pentru reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii, a fost introdus la 1 ianuarie anul acesta.
Cele mai afectate industrii sunt cea energetică, extracţia de petrol şi gaze, mineritul, telecomunicaţiile şi agricultura.
RATB, aproape 6,5 milioane de lei dintr-un foc
Însă şi transporturile sunt „arse”. În Bucureşti, spre exemplu, RATB plăteşte anul acesta 6,35 milioane de lei pentru stâlpii pe care îi deţine, iar Metrorex o sumă mult mai mare. Mai devreme sau mai târziu, taxa se va regăsi în costul biletelor de călătorie.
Taxa pe construcţii speciale se aplică, printre altele, atât infrastructurii de transport feroviar, cât şi infrastructurii de drumuri – alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.).
Scadenţa la a doua tranşă: 25 septembrie
Taxa se plăteşte în două rate anuale, iar după prima declarare a reieşit că statul va încasa mult peste valoarea estimată iniţial în negocierile cu FMI, de 500 milioane lei. Însă la finele lunii mai, când a fost termenul scadent pentru prima tranşă, suma colectată era de 1 miliard de lei. Estimările arată că încasările vor depăşi 1,5 miliarde lei după achitarea celei de a doua tranşe, scadentă la 25 septembrie.
Introducerea taxei pe stâlp şi creşterea accizelor la carburanţi au reprezentat principalele argumente ale autorităţilor române în negocierile cu FMI şi CE, pentru ca instituţiile internaţionale să accepte creşterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
