Rectificarea bugetară, în dezbatere: Transporturile pierd 1 miliard de lei

Proiectul OUG de rectificare bugetară (a doua din acest an, prima fiind aprobată în vară de Guvernul Dăncilă) a fost pus în dezbatere publică în 26 noiembrie, de noul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, urmând ca Guvernul Orban să îl aprobe în următoarea ședință.

Ministerul Transporturilor pierde peste 1 miliard de lei, după ce, în vară, la prima rectificare bugetară din acest an, i-au fost tăiați 128,8 milioane lei, de Guvernul Dăncilă.

Deficitul bugetar este de 2,8% după primele 10 luni din acest an, iar cel prognozat pentru sfârșitul anului este de 4,3%. „Angajarea la construcţia bugetului iniţial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exerciţiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, faţă de ţinta de deficit iniţială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

”Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7.868,7 milioane lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB”, se arată în document.

Cine pierde bani (în ordinea mărimii sumelor)

• Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.
Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

• Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului;

• Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituții publice, pentru întreținerea infrastructurii feroviare și întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) și rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităților și gratuităților de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) și pentru finalizarea proiectelor ISPA;

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unități ale administrației publice (-100,0 milioane lei), bunuri și servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) și împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

• Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,5 milioane lei) și alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+1,3 milioane lei).

• Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile și serviciile, la alte transferuri, la subvenții, la cheltuieli de capital și la cheltuieli de personal. În același timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocațiile pentru susținerea cultelor religioase.

• Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție, precum și necesarul de finanțare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) și la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale (+0,2 milioane lei).

Suplimentări de fonduri:
 
• Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel:

– majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a:

-diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuția de asigurări sociale datorate de asigurați și

-majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie;

– suplimentarea fondurilor destinate plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.). 

• Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel:
 
– suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei;
 
– diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuție a cheltuielilor, precum și a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) și cheltuieli de personal (-28 milioane lei).• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-45,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-1 milion lei); 

• Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, -50 milioane lei Plăți în contul creditelor garantate și/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuția României la bugetul UE și +250 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

• Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);

• Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) și la cheltuieli de capital (-28 milioane lei).

Download (nfproiectOUGrectificarebugetdestat2019_26oct2019.doc - DOC, 252KB)

Colectări la buget mai mici cu 8,3 miliarde de lei

În Nota de fundamentare ce însoțește proiectul, se arată că, potrivit datelor operative înregistrate în primele 10 luni, veniturile bugetare colectate de ANAF prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei față de program (grad de realizare de 96,5%).

Acest rezultat este determinat, în principal, de următoarele nerealizări față de programul aprobat: 2,1 miliarde lei la TVA, 0,3 miliarde lei la impozitul pe profit, 0,3 miliarde lei la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, 0,2 miliarde lei la impozitul pe venit, 0,4 miliarde lei la accize, 2,8 miliarde lei la veniturile nefiscale și 2 miliarde lei la contribuțiile sociale.

  • Evoluția principalilor indicatori macroeconomici care stau la baza celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2019:
  • Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creșterea economică în primele nouă luni ale anului a fost de 4,0%. În primul semestru economia a avansat cu 4,6% comparativ cu perioada similară din 2018, însă evoluțiile mai puțin favorabile din următoarele luni observate în activitățile din agricultură şi industrie au condus la decelerarea creșterii la 3,0% în trimestrul al treilea. În aceste condiții, se estimează o creștere economică de 4,0%, față de o creștere economică de 5,5% avută în vedere la prima rectificare, pentru anul 2019. În condițiile unui deflator PIB de 6,0%, conduce la o valoare nominală a produsului intern brut de 1040,8 miliarde lei, față de 1031,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară.
  • Datele statistice disponibile la nivelul semestrului I indică, pe partea ofertei, rolul dominant al serviciilor, cu o contribuție reprezentând peste 70% din creșterea economică, respectiv de 3,3 puncte procentuale. În cadrul serviciilor se evidențiază creșterile din ramurile: „informații și comunicații” 9,9%; „activități de spectacole, culturale și recreative” 9%; „activități profesionale și de servicii suport” 7,8%; „comerț, transport, hoteluri şi restaurante” 5,7%. Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 8,5%, ceea ce a însemnat o contribuție la creșterea reală de 0,8 puncte procentuale.
  • Pe latura cererii, consumul privat şi-a menținut poziția de factor determinant al creșterii economice în primul semestru, cu o contribuție de 3,8 puncte procentuale, fiind urmat de formarea brută de capital fix (2,4 puncte procentuale), stimulată de avansul cererii din sectorul construcțiilor. Consumul guvernamental (care include consumul individual şi consumul colectiv al administrației publice) s-a majorat cu 6,0%, ca urmare a creșterii cu 11,6% în trimestrul al doilea 2019 comparativ cu trimestrul corespunzător din 2018. În același timp, variația stocurilor a înregistrat o contribuție negativă de 1 procent, datorită amplificării înclinației populației spre consum şi prestarea de servicii, precum şi exportului de cereale.
  • În trimestrul al treilea s-au evidențiat mai multe elemente vulnerabile în formarea produsului intern brut ca urmare a tendinței descendente observată în cursul anului, până la rate negative, ale industriei şi agriculturii, alături de o ușoară încetinire a consumului.
  • Temperarea creșterii economice în a doua parte a anului a fost însoțită de atenuarea treptată a dinamicii efectivului de salariați, care a coborât, în termeni anuali, la 0,8% în septembrie 2019 față de septembrie 2018, nivel inferior celui de 1,6% înregistrat în decembrie 2018. La rândul său, câștigul salarial mediu brut şi-a menținut ritmul de creștere ridicat, dar în scădere pe parcursul anului până la 12,5% în septembrie 2019 față de septembrie 2018, comparativ cu o dinamică de 16,8% în ianuarie. Astfel, o temperare a ritmului sumelor salariale brute s-a regăsit şi în încasări bugetare mai reduse din contribuții de asigurări sociale şi impozit pe venit.
  • Estimările pentru anul 2019 vizează o revizuire în jos a creșterilor atât pentru numărul mediu de salariați, la 2,0% față de 3,4% în varianta prognozei de primăvară, cât şi pentru câștigul salarial mediu brut, la 13,5% față de 14,7% în varianta precedentă.
  • În primele nouă luni ale anului 2019, volumul producției industriale a scăzut cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului anterior, într-un context în care şi la nivel european s-au înregistrat scăderi (-0,6% media UE). Decelerarea producției industriale s-a accentuat în trimestrul III comparativ cu trimestrul III 2018 (-3,6%) datorită diminuării cererii externe şi a slăbirii în competitivitate a activităților producătoare de bunuri de consum. Pierderi de ritm s-au înregistrat în principalele ramuri exportatoare, printre care amintim fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-2,2%) şi mașini, utilaje şi echipamente (-3,2%).
  • Exporturile de bunuri s-au majorat moderat cu 2,0% în primele 9 Iuni ale anului 2019 față de aceeași perioadă a anului anterior, însumând 51,8 mld. euro. Această evoluție s-a datorat contracției cererii externe a principalilor parteneri comerciali, în special Germania. Valoarea expedierilor intra-comunitare de bunuri a crescut cu 2%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 76,7%. Importurile de bunuri s-au majorat cu 5,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 când majorarea a fost de 9,6%. Pe zona intra de proveniență a bunurilor, valoarea importurilor a fost de 47,7 mld. euro, reprezentând 74,6% din totalul achizițiilor.
  • Situația externă a fost marcată de tendința de majorare a deficitului contului curent al balanței de plăți până la 8,1 mld. euro în primele 9 luni, cu 19,2% față de perioada similară a anului precedent, iar ponderea acestuia în PIB a urcat marginal cu circa 0,3 puncte procentuale.
  • Inflația anuală şi-a continuat trendul descendent din ultimele luni ajungând la 3,4%, după ce în iulie atinsese o valoare de 4,12%. În luna octombrie 2019 față de luna anterioară, prețurile de consum au înregistrat o creștere de 0,43%, influențată de majorarea prețurilor mărfurilor alimentare (0,70%). În același timp, presiunile exercitate de evoluția prețurilor mărfurilor nealimentare şi de tarifele la servicii au fost modeste, acestea majorându-se cu 0,32% şi respectiv 0,25%. În primele 10 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada corespunzătoare anului anterior, prețurile de consum s-au majorat cu 3,81% cu 0,05 puncte procentuale sub creșterea înregistrată în primele 9 luni. Această evoluție s-a datorat în principal majorării la categoria mărfuri alimentare (+4,63%). O contribuție importantă a avut-o şi deprecierea nominală a monedei naționale în perioada ianuarie-octombrie, care a fost de 1,8%.
  • Necesitatea asigurării fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului;
  • Necesitatea asigurării fondurilor pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special;
  • Necesitatea asigurării fondurilor pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, precum și pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular și cel confesional acreditate;
  • Necesitatea asigurării sumelor restante pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale;
  • Necesitatea alocării sumelor pentru plata drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului);
  • Necesitatea asigurării sumelor necesare pentru medicamente cu și fără contribuție personală;
  • Necesitatea asigurării fondurilor pentru plata majorărilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice;
  • Necesitatea asigurării fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România.

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2019

Veniturile bugetului de stat se diminuează, pe sold, cu suma de 14.522,3 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

  • Impozit pe profit: -349,0 milioane lei. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor din impozitul pe profit al agenților economici, care a înregistrat o decelerare a creșterii în ultimele luni (de la 11% în primele șapte luni ale anului la 2% în ultimele 3 luni). Impozitul pe profit al băncilor comerciale are o contribuție pozitivă înregistrând o creștere de 77% în primele zece luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -446,8 milioane lei. Influența este aferentă impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în condițiile suplimentării programului anual cu 500 milioane lei (reprezentând venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării).
  • Impozit pe venit : -524,5 milioane lei. Influența se datorează în principal diferenței dintre indicatorii realizați ai pieței forței de muncă 14,8% ( ianuarie-septembrie 2019/2018 efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) și estimarea inițială de 18,6% de la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare anuale.
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +108,6 milioane lei ca urmare a încasărilor adiționale aferente impozitului pe veniturile realizate de persoanele nerezidente;
  • Taxa pe valoarea adăugată: -3.444,6 milioane lei, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării, inclusiv efectele măsurii de restructurare financiară. Totodată, comparativ cu ultimele două luni ale anului 2018, se are în vedere accelerarea procesului de rambursare TVA restante către companii, măsură ce are în vedere asigurarea deblocării fluxurilor de numerar, reintroducerea banilor în circuitul economic și diminuarea riscului generării de sarcini suplimentare pe seama operatorilor economici din lanțurile de tranzacționare, precum și respectarea principiului neutralității fiscale;
  • Accize: -373,9 milioane lei, ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale (500 milioane lei);
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -464,1 milioane lei, ca urmare a neaprobării în anul 2019 a calendarului licitației privind vânzarea licențelor de tip 5G (-2.400,0 milioane lei);
  • Contribuții de asigurări sociale: -211,4 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor contribuției asiguratorie în muncă și a contribuției individuale la bugetul de stat datorată de personalul reglementat prin Legea privind pensiile militare de stat nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare;
  • Venituri nefiscale: -1.016,7 milioane lei, în condițiile menținerii programului de încasare, până la sfârșitul anului, a veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome reglementate prin OUG nr.114/2018. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor și a nerealizării încasării veniturilor suplimentare din valorificarea bunurilor confiscate (650 milioane lei);
  • Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -4.494,1 milioane lei având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
  • Alte sume primite de la UE pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență: -1.800,0 milioane lei, sume cheltuite de la bugetul de stat în perioada 2014-2019 din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor. Etapele pentru punerea în aplicare a acestui mecanism nu pot fi parcurse până la sfârșitul anului 2019, ceea ce are ca efect neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an.

Cheltuielile bugetului de stat se majorează, pe sold, cu suma de 3.450,8 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal se diminuează cu 75,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 4,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 449,5 milioane lei, în principal datorită condițiilor favorabile de pe piețele financiare interne și externe pe parcursul anului 2019 care au creat condițiile ca emisiunile de titluri de stat să fie redeschise la randamente mai reduse comparativ cu cuponul emisiunii. Astfel, au fost încasate prime mai mari de emisiune care s-au reflectat în diminuarea cheltuielilor cu dobânzile estimate inițial pentru anul 2019.
  • Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 144,4 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 521,2 milioane lei, în principal, pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și 1.800 milioane lei sume alocate pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală;
  • Alte transferuri se majorează cu 590,3 milioane lei, în principal pentru finanțarea proiectelor din Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România și pentru finalizarea proiectelor ISPA din domeniul transporturilor;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.199,6 milioane lei, din care 2.000 milioane lei sunt alocate Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru plata până la finele anului a drepturilor de asistență socială (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc);
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 5.667,3 milioane lei, ca urmare a execuției pe primele zece luni ale anului precum și a estimărilor de plăți până la sfârșitul anului. Reducerea s-a realizat la propunerea ordonatorilor principali de credite;
  • Alte cheltuieli se majorează cu 301,0 milioane lei, în principal, pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 650,0 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 165,6 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital scad cu 193,1 milioane lei;

Rambursări de credite externe și interne se diminuează cu 105,0 milioane lei.

Download (nfproiectOUGrectificarebugetdestat2019_26oct2019-1.doc - DOC, 252KB)

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.