Aceasta a fost tema celei de-a XIX-a ediții a Conferinței ARILOG. Capacitate de adaptare, flexibilitate și, mai ales… o minte deschisă pentru adoptarea de noi tehnologii – acestea reprezintă mesajele transmise de speakeri. Putem fi, însă, pregătiți?
Conferința ARILOG a fost, în 2023, parcă mai mult decât oricând, axată pe viitor. Cum? Înțelegând cât de mult s-a schimbat prezentul, în ultimii ani. Avem instrumente noi (disponibile pe scară largă), care ne surprind prin ceea ce oferă, iar inteligența artificială învață, în fiecare minut, uimitor de mult. Logistica reprezintă un integrator important de tehnologie și nu poate să stea departe. Iar cursa pare a fi aceea de a găsi soluția care ti se potrivește. Pare simplu, dar este, de fapt, foarte complicat, atunci când lucrurile se schimbă atât de rapid, pentru că intervalul în care poți lua decizia și o poți pune în practică s-a redus mult. Maratonul pentru care oamenii din logistică știau că trebuie să fie pregătiți s-a transformat într-un sprint, urmat de un alt sprint și apoi… de un altul… O explozie de energie și de posibilități, de rute pe care le poți aborda, unde trebuie să reușești să îți dozezi energia… ca într-un maraton.
Aici intervine tehnologia și, mai ales, (încă) oamenii potriviți. Iar evenimentul ARILOG este despre a face cunoștință cu oamenii potriviți sau a-ți aminti că îi cunoști deja.
Suntem pregătiți pentru mâine? Nu putem răspunde la această întrebare fără a înțelege unde ne aflăm acum.
Soluții incredibile, la îndemână
Astăzi, putem face unele lucruri poate de zeci de ori mai repede. Iar, ca o invitație în a explora ceea ce oferă inteligența artificială, discursul de bun venit ținut de președintele ARILOG în deschiderea evenimentului a fost unul creat integral de ChatGPT.
„Această conferință reprezintă un moment important, în care putem împărtăși și analiza cele mai recente inovații, tendințe și soluții din supply chain, un domeniu vital în întreaga lume. Este o oportunitate deosebită de a ne conecta, de a învăța unii de la alții și de a construi relații profesionale solide.
Tema conferinței din acest an, «Pregătiți pentru neprevăzut», este o reflectare a provocărilor fără precedent cu care ne-am confruntat cu toții, în ultimii ani, atât ca indivizi, cât și ca entități juridice. Pandemia a adus schimbări fără precedent în modul în care trăim și lucrăm, au urmat războiul din Ucraina, criza containerelor și lipsa materiilor prime, dezastre naturale, criza economică și costul ridicat al vieții.”
Sfatul AI: „Într-o lume în continuă schimbare și cu o complexitate crescândă, este esențial să fim mereu pregătiți pentru orice situație perturbatoare și să facem față provocărilor și obstacolelor care pot afecta eficiența operațiunilor noastre.”
„Programul conferinței noastre este plin de prezentări captivante și sesiuni interactive, care vor aborda o gamă largă de subiecte-cheie în logistică. (…)”
Iată doar o parte din ceea ce tehnologia a creat în mai puțin de un minut, pe baza unei simple cerințe. „Eu aș fi făcut un discurs mai bun”, vă veți gândi. Dar în cât timp? Echilibrul între a lua ce îți oferă tehnica și a te așeza pe tine lângă, oferind personalitate soluției pe care o pregătești, pare să fie, astăzi, marele pariu. Iar președintele ARILOG, citind un discurs care nu îi aparținea, ne-a dat mai mult de gândit decât ar fi făcut-o altfel. Revin la ceea ce spuneam la început. Există sisteme și soluții performante, în zona de supply chain, ce pot reprezenta acele motoare care ne pot ajuta să ne dozăm respirația în timpul sprinturilor. Păstrați-vă mintea deschisă…
Care este contextul în care trebuie să păstrăm mintea deschisă? Ce cred oamenii împreună cu care lucrăm sau creăm parteneriate?
„Trăim într-o lume mai degrabă compusă din întrebări, decât din răspunsuri”, observa Alina Stepan, country manager România, Ipsos, în deschiderea conferinței. Dar, după cum a precizat, avem șansa să punem întrebările corecte, ca să primim răspunsurile corecte. „Nu mai este un secret pentru nimeni. Trăim într-o lume pe care unii au definit-o ca fiind caracterizată de poli-crize. Nu mai avem luxul să așteptăm să se termine o criză, ca să înceapă următoarea”, menționa ea, explicând că poți compara analiza trendurilor cu cea a valurilor unui ocean, unde trebuie să înțelegem inclusiv ceea ce se întâmplă la adâncime.
Ipsos Global Trends își bazează concluziile pe cercetări făcute în 50 de state, prin intervievarea a 48.000 de persoane, iar eșantionul a acoperit 70% din populație și 87% din economia globală. „Fără falsă modestie, cred că putem să spunem că este cel mai mare studiu de trenduri din lume. Chiar dacă ne folosim de eșantioane, avem credința că este un studiu suficient de deosebit încât să dea seama despre ce se întâmplă în lume astăzi, din Canada, în Argentina și până în Australia. Evident, Europa este «perla coroanei», cel puțin pentru noi. Sunt 12 trenduri pe care le monitorizăm, an de an, de la sănătate fizică și mintală, până la zona de climat, de la relația cu tehnologia și informația, până la atitudinile față de mediul politic, social și economic, în fiecare țară.”
Dar să ne oprim asupra zonelor care influențează, în mod direct, supply chain-ul: globalizarea, mediul și tehnologia.
Pe jumătate, deschiși către lume
Sunt, astăzi, românii deschiși față de lume? Conform studiului Ipsos pentru 2023, 48% apreciază că globalizarea este bună pentru țară, iar 49% consideră că este bună pentru ei, personal. „Evident, jumătatea tăcută, jumătatea ascunsă, care nu este evidențiată, reprezintă ceilalți 50% care spun: «mai bine în țara mea, decât să fiu cetățean global»”, a subliniat Alina Stepan, adăugând că, în același timp, generația Z este mai deschisă în ce privește globalizarea, pe care o consideră importantă pentru țară, iar sentimentul de mândrie națională este mai redus.
Altfel spus, nu ne vedem cetățeni ai lumii, dar indicele KOF al globalizării, care măsoară dimensiunile economice, sociale și politice din acest punct de vedere, așază România într-o zonă aflată peste medie, ținând cont de elemente precum numărul ambasadelor (la noi în țară sau ale noastre afară), al turiștilor, ONG-urilor sau inițiativelor din această direcție. „Din punct de vedere obiectiv, suntem o țară globală (61%). În același timp, percepția subiectivă aleargă în urma cifrei de 79%, iar atitudinea națională (sau naționalistă, dacă vreți), se transferă și asupra alegerii brandurilor românești, unde există un filon care poate fi exploatat.”
Trăim pe datorie, jumătate din an
Atunci când ne referim la mediu, toți vedem același lucru și avem aceleași îngrijorări. Cu toate acestea, schimbările nu se produc cu suficientă viteză. „Din alte studii pe care le facem, am remarcat că românii preferă ca guvernul și autoritățile locale să aibă inițiative concrete în ceea ce privește urgența climatică”, a mai arătat reprezentantul Ipsos, remarcând că, la nivel național, lucrurile se mișcă din inerție.
„Earth Overshoot Day”, studiat încă din anii 70% (care arată o deteriorare clară a situației la nivel mondial) așază, în 2023, România undeva la mijloc, stabilind 11 iunie ca fiind momentul în care (în cursul anului) depășim, din punctul de vedere al consumului, capacitatea de regenerare a resurselor pe care ni le oferă planeta. La nivel mondial, „Earth Overshoot Day” este, în prezent, 2 august (în condițiile în care, în 1971, această dată era plasată în luna decembrie). În fruntea clasamentului, se află Jamaica (utilizând resurse ce pot fi regenerate până în 20 decembrie), iar la polul opus Qatar și Luxemburg (cu 10, respectiv 14 februarie).
Interesați de mediu, dar numai după alte 6 priorități
Cu toții suntem de acord că există o mare problemă. La nivel global, 80% sunt de acord că „… ne îndreptăm către un dezastru economic dacă nu ne schimbăm rapid obiceiurile”, iar România, cu 73%, se află în coada clasamentului (din păcate, cu un indice în scădere față de 2021). Dar…
„Vă spuneam, mai devreme, că răspunsurile nu pot fi bune decât dacă întrebările sunt alese corect. Atunci când întrebi cât de important este climatul, puțini vor avea motive să spună că nu este important. Doar atunci când vei prezenta o listă de probleme actuale, poți vedea cum este, de fapt, percepută importanța sa”. În studiul Ipsos, urgența climatică apare pe locul 7, după inflație, sărăcie și inechitate socială, crimă&violență, corupție, șomaj și sănătate.
Probabil că este unul dintre motivele pentru care, la nivelul UE, legislația privind mediul devine din ce în ce mai strictă și cu termene din ce în ce mai scurte de aplicare. O tendință care va genera valuri puternice în zona de supply chain, în următoarea perioadă. (Dar despre reglementări la nivel european, care pot reprezenta, dacă nu le analizăm, neprevăzutul, căruia nu îi vom putea face față, chiar de anul viitor, vom vorbi în numărul următor al revistei.)
Ne temem de evoluția tehnologică, dar nu putem trăi fără internet
Să ne întoarcem la tehnologie. Subiectul cu care am deschis articolul. Astăzi, 70% dintre români nu își pot închipui viața fără internet. Dar 57% se tem că evoluția tehnologică (inteligența artificială) le poate distruge viața, 63% dorindu-și ca țara lor să fie așa cum era înainte.
Dar, indiferent de dorințele noastre (exprimate sau nu), lucrurile evoluează și tehnologia schimbă tot. În acest amalgam de noi posibilități, logistica are loc pe scaunele din față, unde spectatorii interacționează, deja, cu cei care au scris scenariul piesei. Așa că, în edițiile viitoare, vom vorbi despre soluții automate în depozit și abordări noi.
… Pentru că nu poți fi pregătit pentru viitor, dacă nu cunoști prezentul.
Cea mai importantă lecție
Conferința ARILOG ne-a dat o mare lecție. Aceea de a fi atenți și a susține generațiile viitoare. Nu ne vor dezamăgi!
Hansei Technology este un grup de liceeni români, care dorește să le ofere adolescenților șansa de a explora noi domenii de activitate, precum robotica. Ocupă în clasamentul național FIRST Tech Challenge poziția 14 din 240. Sunt tineri care fac performanță în mecanică, programare, design 3D și chiar… public relations…. și au reprezentat, probabil, cel mai frumos moment de pe scena conferinței. De altfel, echipele românești de robotică se află în fruntea topului, la nivel mondial.
Viitorul înseamnă robotică, dar, mai ales, oameni de valoare.
Închei cu o altă urare decât cea pe care, probabil, mi-ar fi sugerat-o inteligența artificială.
Vă urez ca, în viitor, să aveți ochii larg deschiși, atunci când veți întâlni persoanele potrivite!
Meda IORDAN
reda.iordan@ziuacargo.ro
