Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania continua sa acorde autorizatii speciale de transport (AST), care permit depasirea masei maxime autorizate la transportul bunurilor divizibile. Aceasta in ciuda semnalelor repetate de alarma trase din piata privind faptul ca aceste practici distorsioneaza competitia si duc la distrugerea drumurilor. Si chiar in ciuda ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, care s-a declarat, in mai multe randuri, un adversar convins al supraincarcarii. Redactia ZIUA CARGO a intrat recent in posesia unei astfel de autorizatii speciale, care ridica semne de intrebare suplimentare cu privire la ceea ce se ascunde in spatele acestor documente.
Sa recurgem la o simpla demonstratie logica. Obiectul analizei: o bucata AST (vezi facsimil) acordata pentru transport de agregate pentru 10 curse identice (dus/intors) pentru o depasire de 2 tone/cursa, valabila timp de o luna, pentru o distanta de 29 km. Firma de transport a platit catre CNADNR pentru acest document 2.668,83 lei. Oficial, aceasta suma este achitata pentru transportul a 2 tone x 10 curse, adica a 20 tone (incarcatura pentru o cursa normala) pe o distanta de 29 km. Un tarif corect pentru transportul unei tone de agregate pe o distanta de 30 km este de circa 13 lei. Rezulta ca 20 tone s-ar putea transporta pe distanta in cauza cu 260 de lei. Se pune intrebarea logica: cine plateste 2.668,83 lei pentru un serviciu in valoare de 260 de lei?! Cei care acorda aceste autorizatii nu isi pun problema motivatiei companiilor care solicita astfel de documente total nerentabile la prima vedere?
Paravan legal pentru supraincarcare
Sa continuam demonstratia pentru a vedea in ce conditii devine eficient sa platesti catre CNADNR de 10 ori mai mult decat ai achita in mod normal transportul a 20 t pe o distanta de 29 km.
„Practic, aceste autorizatii speciale devin un paravan pentru realizarea de curse cu masinile mult supraincarcate, reprezentand un permis de libera trecere in fata inspectorilor CNADNR. Dispunem de informatii clare potrivit carora cei care au aceasta autorizatie de transport trec foarte lejer prin filtrul de control“, a afirmat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport (FORT). În realitate, AST-urile nu se stampileaza la fiecare cursa asa cum ar trebui, iar cei care ar trebui sa verifice acest lucru inchid ochii. De altfel, pentru ca aceste stampile se pun de catre expeditori (balastiere), carausii care activeaza in acest sistem au inchiriat spatii in balastiere, deschizand statii de incinta sau gropi de imprumut, devenind propriii furnizori si asigurandu-se astfel ca AST-urile nu se mai stampileaza. În acest context, daca luam o medie normala de 7 curse a cate 29 km pe zi, timp de 22 de zile lucratoare, sa zicem, obtinem cu totul alte valori decat in prima parte a demonstratiei. 2 tone x 7 curse pe zi x 13 lei (costul pe tona transportata pe 30 km) x 22 zile inseamna 4.004 lei. Sa platesti 2.668 de lei pentru 4.004 lei devine rentabil. Si asta daca luam in calcul doar o supraincarcare de 2 tone pe fiecare cursa. Daca vorbim de cantitati mai mari adaugate peste masa maxima autorizata, acest document nerentabil la prima vedere se transforma intr-o adevarata mina de aur. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a acuzat in multe randuri transportatorii, si mai ales pe cei care activeaza in sectorul de constructii, ca merg cu vehiculele incarcate la 60 tone. Adica avand 40 t incarcatura sau 20 t peste sarcina utila pe care o permite respectarea masei maxime autorizate pe drumurile romanesti. Dar a omis sa precizeze ca, in multe cazuri, aceste practici au loc sub paravanul CNADNR, aflata sub directa sa coordonare.
Aritmetica pe roti
Ce inseamna din punct de vedere financiar incarcarea a 20 de tone peste cele 20 legale va lasam pe dumneavoastra sa calculati. Ce inseamna din punctul de vedere al infrastructurii vedem cu totii de cate ori avem un drum de facut. Sleaurile formate pe sosele oricum prost lucrate s-au transformat in adevarate atentate la siguranta rutiera, devenind capcane veritabile mai ales pe timp de ploaie. Cine trece pe Autostrada Bucuresti – Pitesti (Autostrada!) pe la km 70 in zona legaturii cu Gaesti stie bine despre ce e vorba. Iar situatia este una generala.
Cine castiga?
Se pune, din nou, intrebarea. Care este interesul CNADNR in a mentine un astfel de paravan legal perfect pentru distrugerea drumurilor? „Se vehiculeaza acordarea de comisioane mai mult decat substantiale pentru acordarea de astfel de autorizatii speciale“, ne-a explicat presedintele FORT. Nu putem, in acest context, sa nu ne intrebam: cine sunt persoanele care decid acordarea lor? A cui este semnatura deasupra careia nu este trecut nici un nume? Mai mult, printre cerintele trecute in partea inferioara a autorizatiei speciale de transport, este notata obligativitatea dotarii vehiculelor cu o tablita pe care sa fie scris „Atentie! Gabarit depasit!“ si cu lampi girofar de culoare galbena. Cine a vazut pana acum basculante astfel echipate?! Iar acesta nu este decat un alt element care atesta faptul ca aceste hartii sunt realizate astfel incat sa fie suficient de neclare pentru a putea fi interpretate oricum. Sistemul functioneaza inca foarte bine, chiar daca, de la inceputul anului, autoritatile promit ca se va renunta la AST-uri pentru bunuri divizibile. Se poarta, deja de mult timp, discutii pe marginea modificarii Ordonantei 43/1997 privind regimul drumurilor, care ar trebui sa introduca aceasta interdictie cat se poate de legitima. Dar totul s-a pastrat la nivel declarativ. Nici un act normativ nu a fost publicat in Monitorul Oficial. Ce se afla in spatele deciziei de a oferi o umbrela legala pentru distrugerea drumurilor prin supraincarcarea camioanelor cu marfuri, care pot fi usor impartite in mai multe vehicule? La intrebarea „Cine are de castigat?“ asteptam raspuns din partea CNADNR.
Intrebari pentru CNADNR
Lansam o serie de intrebari catre conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. Precizam ca intrebarile au fost transmise Biroului de Presa al CNADNR atat prin fax cat si prin e-mail.
– Care sunt criteriile pe baza carora se acorda AST pentru bunuri divizibile?
– Cine decide aprobarea cererilor facute de companiile de transport in acest sens?
– Cate astfel de autozatii au fost acordate de la inceputul anului?
– Cum se stabileste cuantumul tarifului platit pentru o astfel de autorizatie speciala?
– Pentru ce depasiri de masa maxima autorizata au fost acordate AST pentru marfuri divizibile?
– Care sunt companiile care au beneficiat de astfel de autorizatii?
– Se urmareste dotarea basculantelor cu girofar, asa cum e trecut in formularul de autorizare?
Meda BORCESCU
