După retrimiterea, astăzi, din plenul Camerei Deputaţilor în comisia de specialitate a OUG 111/2013, ce prevede introducerea de la 1 aprilie 2014 a accizei suplimentare de 7 eurocenţi la combustibili – stabilită printr-o altă OUG (102/2013) -, preşedintele Traian Băsescu a decis să “roage” Parlamentul, printr-o scrisoare explicativă, să nu aprobe acest act normativ. Culmea este că tocmai iniţiatorii OUG 102, liberalii (cu “geniul” lor Fenechiu) sunt cei care s-au opus acum acestui bir. PNL a anunţat de la tribuna Camerei, prin vocea lui Ludovic Orban, că nu va aproba acciză. Până la aprobarea sau respingerea prin lege, în plen, a OUG 102/2013 şi a OUG 111/2013 acciza rămâne în vigoare, dar dacă aceste acte normative vor “cădea” la vot, noua taxă va dispărea.
UPDATE 2 aprilie: Traian Băsescu a declarat la aeroport, înainte de plecarea la Summit-ul UE-Africa, că i-a transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, scrisoarea în care solicită respingerea proiectului de lege privind aprobarea OUG 111/2013. Şeful statului a adăugat că fiecare deputat va primi o astfel de scrisoare din partea lui, pentru a-l sensibiliza şi determina, individual, să nu voteze acciza de 7 eurocenţi.
Șeful statului a spus că OUG privind acciza la carburanți este o povară enormă pentru economie, implicit și pentru cetățeni, catalogând-o drept o “crimă pentru economie”, o măsură “împotriva interesului economiei românești”.
“Vă informez că, plecând de la această analiză pe care am făcut-o serios, dar și de la șansa că astăzi nu s-a adoptat (în Parlament – n.r.) legea de aprobare a Ordonanței care crește taxele pe combustibil, voi transmite Parlamentului o scrisoare în care îi rog să nu aprobe această ordonanță, să revenim la prețurile la combustibil anterioare datei de astăzi și să propună Parlamentul Guvernului, pentru că Guvernul, teoretic sau constituțional, este sub control parlamentar, să treacă la ajustarea cheltuielilor”, a spus șeful statului, într-o declaraţie la Palatul Cotroceni.
De unde pot fi scoşi banii
El a arătat că în scrisoare va indica propunerile sale de ajustare a cheltuielilor astfel încât să fie acoperită suma de 1,8 miliarde de lei, cât estimează Guvernul că va colecta anual din acciza suplimentară.
“Este creșterea explozivă de alocare la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și de acolo se pot tăia 1,2 miliarde și, de asemenea, este un excedent de prevederi bugetare la plata dobânzilor, la serviciul datoriei, de unde se poate tăia (…), se poate face o ajustare de 500-600 de milioane de lei. În plus, mai sunt venituri suplimentare față de estimatul din buget care vor veni din taxa pe stâlp. Eu estimez că va fi circa 1 miliard în plus și, de asemenea, vor mai fi circa 500 la 700 de milioane de lei în plus din taxa suplimentară de 60% pe diferența de preț de la liberalizat la prețul anterior la gaze (…) și se poate renunța liniștit la această taxa pe combustibil”, a precizat Băsescu.
Încasări “din burtă”
Potrivit președintelui, încasările la bugetul de stat în primele 3 luni nu sunt conforme cu așteptările: în ianuarie s-a înregistrat un plus de 435 de milioane de lei față de 1 miliard anticipat, iar pe februarie și martie este un minus de 2 miliarde de lei.
“Asta înseamnă circa 1,5 miliarde deja în minus față de planificarea încasărilor în bugetul de stat, în condițiile în care cele 35 de taxe noi care au intrat la începutul anului funcționează, urmând să intre taxa pe stâlp, din aprilie și a intrat și taxa pe combustibil. Deci, ne pregătim de un eșec major în execuția bugetară”, a adăugat el.
Traian Băsescu a explicat că execuţia bugetară a anului 2012 a fost de 193 de miliarde de lei venituri în bugetul de stat iar în 2013, pe baza unei creşteri economice de 3,5%, veniturile în bugetul de stat au crescut cu 7 miliarde, ajungând la 200 de miliarde.
Trebuie realizate 17 în loc de 7 miliarde lei creştere la veniturile bugetului de stat
“Deci 193 în 2012 şi 200 de miliarde în 2013, în condiţiile unei creşteri economice de 3,5%. Pentru 2014, Guvernul Ponta şi FMI au acceptat venituri în bugetul de stat în valoare de 217 miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de venituri faţă de anul 2013, când am avut creştere de 3,5%, cu 17 miliarde. Numai dacă ne uităm că o creştere economică de 3,5% a generat o creştere de încasări de 7 miliarde şi ne putem pune cu uşurinţă întrebarea ce creştere economică trebuie să avem ca să realizăm în loc de 7 miliarde 17 miliarde creştere la veniturile bugetului de stat. Argumentul că se va colecta mai bine nu funcţionează pentru că este dărâmat de încasările de pe primele trei luni. Deci nu va funcţiona mai bine ANAF”, a arătat preşedintele.
“Neîncasările din februarie și martie de câte un miliard ne arată că nu ne putem baza pe o creștere explozivă a colectării, în așa fel încât să privim liniștiți la ceea ce și-a propus Guvernul Ponta și a aprobat FMI, o creștere de 17 miliarde în venituri. 17 miliarde înseamnă circa 3,7 miliarde de euro”, a explicat el.
Politica fiscal-bugetară a Guvernului Ponta şi acceptată de FMI este greşită
“Știu bine această țară, știu bine cum reacționează economia, oamenii, firmele. Afirm cu responsabilitatea unui președinte că politica fiscal-bugetară generată de Guvernul Ponta și acceptată de FMI pentru România este greșită, ea trebuie imediat ajustată”, a mai spus Băsescu.
“Mie îmi pare rău, am avut întotdeauna în FMI un partener, dar de data aceasta au greșit. Nu este de conceput să genereze o politică fiscală ca să atingi niște dorințe ale unor politicieni, asta însemnând taxe, taxe, taxe și fără certitudinea că le poți colecta. Iar cifrele de pe primele trei luni ne arată acest lucru. Soluția corectă este revenirea la politica sănătoasă a așezării cheltuielilor în funcție de venituri certe. Numai așa ne vom putea încadra în deficitul bugetar planificat pentru acest an fără să generăm dezechilibre macroeconomice”, a adăugat șeful statului.
Traian Băsescu a subliniat că Guvernul și Parlamentul trebuie să își asume responsabilitatea în ceea ce privește politica fiscal-bugetară.
Semnal de alarmă asupra unor “mari dezechilibre macroeconomice”
“O spun din experiență și este un semnal de alarmă de maximă gravitate pe care îl trag. Abordarea Guvernului și a Fondului a fost: atâția bani am nevoie, câte taxe trebuie să bag?; am băgat 35, mai intră una pe combustibil la 1 aprilie, mai intră și cea pe stâlp… Fără să se întrebe cine le plătește și cine le colectează aceste taxe. Deci, eu mai mult decât să trag public un semnal de alarmă nu mai am ce sa fac. Guvernul și Parlamentul își asumă responsabilitatea”, a afirmat Băsescu.
“Or să apară din nou neplăți masive către societăți și către furnizorii bugetului de stat, or să apară angajări de lucrări la diverse ministere în baza bugetului, dar nu vor fi veniturile, or să se oprească din nou, riscăm să creștem și șomajul și așa mai departe. Este un semnal de maximă gravitate pe care îl trag și la adresa Guvernului, și a Parlamentului, și a Fondului Monetar Internațional. Nu poți să ai o creștere de 17 miliarde în venituri de la un an la altul, chiar cu puzderia asta de taxe suplimentare introduse. Nu se vor colecta decât parțial și deficitul va fi mult mai mare decât cel estimat sau vor crește exploziv arieratele, pentru că Guvernul nu va plăti”, a precizat el.
Nu tot ce îi acceptă FMI Guvernului este acceptabil pentru ţară
Traian Băsescu a mai spus că “nu tot ce acceptă Fondul în relația cu Guvernul este acceptabil și pentru țară”.
“Guvernul e un grup de miniştri, Fondul e o delegaţie iar românii sunt 22 de milioane. Dacă România era în dificultate nu aș fi comentat niciodată măsurile pe care Guvernul le-ar fi luat, dar acum ne îngropăm șansa de creștere și creăm riscul revenirii la dezechilibrele macroeconomice, iar eu am obligația să mă manifest”, a insistat șeful statului.
Întrebat dacă în acest ritm s-ar putea ajunge din nou la situaţia în care să trebuiască să fie tăiate salariile şi pensiile, Traian Băsescu a răspuns: “Nu. Sper să nu mai ajungem la asemenea situaţii, pentru că aduceţi-vă aminte de ce a fost generată acea soluţie. A fost generată de faptul că domnul Tăriceanu, pe o creştere de 8%, 7,8%, a lăsat un deficit bugetar de 6%, care nu a mai putut fi controlat. Sper să nu ajungem în situaţiile anterioare, dar dezechilibre macroeconomice înseamnă, spre exemplu, şi dacă ieşim din deficitul de 3% sau dacă anul viitor nu reuşim să aducem la zero deficitul structural. La sfârşitul anului viitor trebuie să avem un deficit structural de un procent. Ne-am angajat, avem lege… Avem tratatul fiscal ratificat în Parlament, avem obligaţii faţă de UE să ajungem la un deficit structural de un procent anul viitor, la sfârşitul anului. Deci, orice iese din ţintele pe care ni le-am propus înseamnă dezechilibre macroeconomice care trebuiesc corectate”.
Deficitele bugetare înseamnă întotdeauna datorii noi
Şeful statului a precizat că “va trebui să înţelegem foarte curând că nu mai putem funcţiona nici cu deficite bugetare pe bugetul general consolidat, pentru că deficitele bugetare înseamnă întotdeauna noi datorii şi creşterea datoriei publice”.
“Numai când treci pe excedent poţi să începi să reduci datoria publică. Or, deja ne apropiem de zona periculoasă a datoriei publice. Când te apropii de 40%, deja trebuie să-ţi tragi toate semnalele de alarmă, pentru că 60% datorie publică din PIB e foarte aproape”, a arătat el.
Traian Băsescu crede că “Guvernul ar trebui să acţioneze imediat, pentru că realităţile încasărilor pe primele 3 luni arată falimentul politicii fiscale a Executivului Ponta”.
“Nu e joc politic, vreau să prevenim o situaţie dificilă”
“Ştiu că vor fi tot soiul de propagandişti care spun că e joc politic. Nu e niciun joc politic, vreau să prevenim o situaţie dificilă, dacă nu facem acum reabordarea cheltuielilor bugetare şi a politicii fiscale. În luna aprilie vine misiunea Fondului; între timp, Guvernul ar trebui să fie pregătit pentru o nouă abordare, pentru că aceasta, cu creşterea taxelor în scopul creşterii veniturilor, se vede că nu dă rezultate. Repet, dacă socotim nerealizările planificate faţă de planificarea pe primele trei luni, deja încasările din taxa suplimentară pe benzină şi motorină s-au dus”, a mai spus şeful statului.
Despre returnarea către transportatori a 4 eurocenţi din noua acciză, Băsescu a repetat observaţia pe care a făcut-o şi ieri: “Nu avem aparat administrativ capabil să gestioneze celebra rambursare de 4 eurocenţi. Vor fi cheltuieli extrem de ridicate ca să putem gestiona un asemenea proces şi vor fi tentaţii de fraudare a procesului extrem de multe”.
“De ce atâta zbucium să luăm bani de la cetăţeni când avem banii europeni? Nu am decât un nume pentru asta: corupţie”
“Domnul Ponta se laudă cu încasările pe care le-a avut din bani europeni în 2013. Vreau să ştiţi că sunt numai facturi, pe lucrări, din timpul guvernului Boc. Actualul guvern nu a realizat nici măcar o licitaţie pentru un contract mare de infrastructură la calea ferată sau la drumurile naţionale. Şi ce derulează acum, ce au acum în procedură de organizare de şantier şi de începere de lucrări sunt licitaţii declanşate din timpul guvernului Boc. Deci banii europeni sunt soluţia, nu jecmănirea economiei româneşti şi a populaţiei. Repet, o spun în condiţiile în care îmi asum măsurile luate în timpul perioadei de criză, ca să nu aibă cineva grijă că nu mi le asum; dar atunci a fost o criză grea, cea mai grea, de la criza din ’29, din 1929, iar acum suntem în situaţia în care avem toate premisele să creştem şi ne batem joc de şansă”, a conchis Traian Băsescu.
Magda SEVERIN
