Capitala a fost zgâlţâită duminică dimineaţă la ora 4.37 de un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter produs în Vrancea la o adâncime de 134 km, fără a provoca daune materiale. Seismul, care s-a resimţit în toată jumătatea de est a ţării, a avut o replică la ora 8.10, de 2,7 grade pe scara Richter, la o adâncime de 87 km, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Specialiştii institutului vor anunţa în cursul acestei zile rezultatele măsurătorilor efectuate de 2 săptămâni în satul Izvoarele, din jud. Galaţi, unde au avut loc aproape 200 de cutremure sub 4 grade pe scara Richter. Vor fi prezentate inclusiv măsurile pe care aceştia le propun autorităţilor, respectiv dacă este necesară strămutarea oamenilor din localitate.
Cutremurul a fost simţit în în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv la Chişinău, şi nordul Bulgariei, la Ruse, Şumen şi Silistra.
Epicentrul a fost localizat la 40 km de Covasna, 46 km de Focşani, 47 km de Râmnicu Sărat, 52 km de Târgu Secuiesc şi 55 km de Mărăşeşti.
Este al 7-lea cutremur de cel puţin 4 grade produs anul acesta în zona Vrancea, după cele din 6 martie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade), 20 iunie (4,2 grade), 12 iulie (4,1 grade), 28 iulie (4 grade), şi 11 august (4,5 grade).
200 de seisme în 14 zile la Galaţi
Seismul s-a simţit şi la Galaţi, unde pământul este afectat de două săptămâni de mişcări telurice. Cel mai puternic dintre cele aproape 200 de cutremure s-a produs în 29 septembrie şi a avut 3,9 grade pe scara Richter.
Sâmbătă, în Galaţi s-au produs 3 cutremure de 2,9, 3,3 şi 3,5 grade pe scara Richter, iar vineri au fost 6, cu magnitudini între 2,5 şi 3,8 grade. Duminică dimineaţa a fost unul de 2,8 grade Richter.
Apa este poluată şi nu mai poate fi consumată, astfel că autorităţile locale au aprovizionat populaţia cu apă minerală.
UPDATE 7 octombrie: Directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian, a anunţ că nu există vreo legătură între exploatările de la Galaţi şi activitatea seismică din zonă. El a explicat că forajele din zonă se fac la adâncimi între 100 şi 700 de metri, în timp ce cutremurele din Galaţi s-au produs la adâncimi de 5-10 kilometri.
În plus, exploatările se fac de aproximativ 40 de ani şi în această perioadă nu s-au înregistrat „fenomene speciale”, a mai spus Radulian. Potrivit lui Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru Cercetare în Ministerul Educaţiei, OMV Petrom nu deţine tehnologia pentru a fora la adâncimi mai mari de 1.000 de metri.
Concluzia celor doi oficiali este că seismele au numai cauze tectonice.
Directorul INFP a mai precizat că nu există elemente care să indice legături între cutremurul de 5,5 grade pe Richter din Vrancea şi cele din Galaţi înregistrate zilnic din 23 septembrie. Radulian a mai spus că există însă o oarecare posibilitate ca în zonă se se producă alunecări de teren.
UPDATE: Experţii INFP au încercat, fără succes, să-i liniştească pe localnicii din Izvoarele. În afară de a le da primele explicaţii legate de fenomenele din zonă, despre care spun că au cauze naturale, “existând un stres puternic în scoarţa terestră” după ce s-a reactivat o falie, nu i-au putut asigura că seismele se vor opri, deşi susţin că există semne de regres.
Specialiştii nu exclud însă nicio altă ipoteză în legătură cu cauzele care au dus la înregistrarea acestor fenomene, arătând că nu pot fi trase concluzii clare deocamdată.
Magda SEVERIN
