Cu doar o zi înainte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită şi la noi în 56 de locuri din 15 judeţe, MAI a decis interzicerea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari care desfăşoară deja în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik, a anunţat în această seară Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI. Decizia survine la 3 zile după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut public Guvernului şi Parlamentului să emită unui act normativ prin care să nu mai permită în România prezenţa membrilor partidului Jobbik, pe care l-a catalogat drept “extremist“.
Premierul Victor Ponta l-a acuzat că “a vrut să fure caimacul” deoarece ministrul de Interne, Gabriel Oprea, avea deja pregătit un proiect de în acest sens. Precizăm însă că tabere ale extremiştilor au loc în fiecare an şi sunt finanţate inclusiv din bugetele unor primării din Harghita, Covasna şi Mureş – revendicate de maghiari drept “Ţinutul Secuiesc”.
UPDATE: Procurorii DIICOT au în lucru un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “acțiuni împotriva ordinii constituționale”, în legătură cu manifestări de pe teritoriul României, ce au vizat promovarea Alianței Tinerilor de Dreapta – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik).
“Pe rolul Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului se află în curs de soluționare un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul acuzației privind săvârșirea infracțiunii de ‘acțiuni împotriva ordinii constituționale’ prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal”, precizează DIICOT, într-un comunicat.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianței Tinerilor de Dreapta — Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declarații cu caracter revizionist și separatist, contrare ordinii constituționale”, adaugă DIICOT.
UPDATE 15 martie: Partidul radical naționalist Jobbik a fost șocat când a aflat că autoritățile române au interzis unor politicieni ai săi să intre în România, a declarat pentru MTI purtătorul de cuvânt al partidului, Gabor Pal.
El susţine că că măsura autorităților române este de neînțeles cât timp politicienii partidului nu au comis nicio faptă sau infracțiune ce ar putea explica o astfel de interdicție.
Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc şi începerea unui dialog cu noul Guvern Ponta 3 privind statutul regiunii. Participanţii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând “Hungaria”, “Să piară Trianonul” şi “Autonomia”.
În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei “64 de Comitate” (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.
Astăzi, purtătorul de cuvânt al MAI nu a nominalizat persoanele indezirabile, spunând despre ei doar că s-a stabilit “cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii”.
Referitor la preşedintele Jobbik, Vona Gabor, Dajbog a precizat că nu poate furniza informaţii, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală. “La acest moment suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate”, a arătat Monica Dajbog.
Declararea ca indezirabil a unui cetăţean al Uniunii Europene se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi devine executorie imediat, chiar dacă este atacată cu recurs la instanţa supremă, arată legislaţia în vigoare.
CAB se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de maximum zece zile de la sesizarea formulată. Dacă declararea ca indezirabil este motivată de raţiuni de securitate naţională, în motivare nu se menţionează datele şi informaţiile ce au stat la baza deciziei.
Poliţia Română a anunţat anterior că aproape 1.000 de poliţişti (516 de la ordinea publică, 148 de la rutieră, 102 de la investigaţii criminale şi restul de la alte structuri – sunt mobilizaţi pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică la evenimentele organizate în perioada 15 – 17 martie pentru sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.
Magda SEVERIN
Sursă foto: PUTEREA
