Planul Naţional de Investiţii, cu Roşia Montană cap de afiş

Exploatarea auriferă de la Roşia Montană, blocată de 13 ani de dispute pe protecţia mediului, este cap de afiş în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă lansat, joi, de Guvern, fiind prezentată ca un proiect la “noi standarde de mediu”, de unde statul va primi 78% din profit. Alte investiţii sunt termocentrala Rovinari cu un nou grup energetic de 500 MW, unde China Huadian Engineering va investi 1 miliard de dolari, şi o centrală de gaz la Fântânele Mureş, de 150 milioane euro, investiţie asigurată de firma Marubeni în parteneriat cu ELCEN.

Premierul Victor Ponta a anunţat la Palatul Victoria că vrea să atragă până la sfârşitul anului investiţii de “minimum 10 miliarde euro” în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă, conform planului naţional lansat. El mizează pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia.

Pentru Roşia Montană, Ponta spune că va finaliza negocierile până în septembrie, astfel încât Parlamentul să aprobe, la începutul viitoarei sesiuni, proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune, iar lucrările să înceapă în toamnă.

“Vrem să avansăm cu deblocarea acestui proiect, dar decizia va aparţine Parlamentului”, a spus Ponta.

La sfârşitul lunii aprilie, Guvernul a decis înfiinţarea unei noi companii care să se ocupe exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat Dan Şova.

Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine în prezent 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Petrom, aproape 1 mld euro în noi zăcăminte

Victor Ponta a mai spus că OMV Petrom îşi continuă investiţiile de aproape 1 miliard de euro în dezvoltarea de noi zăcăminte.

“Petrom e companie românească, chiar dacă are o participaţie majoritară OMV. Îşi continuă investiţiile de aproape un miliard de euro în dezvoltarea de noi zăcăminte. Proiectul de la Suplacu de Barcău, de 200 de milioane de euro, este doar un proiect nou, care nu fusese prevăzut iniţial”, a arătat premierul.

Redevenţe noi, la anul

Recent, premierul anunţa că noua lege a redevenţelor, ce va fi adoptată în 2014, va prevedea redevenţe mai mari şi crearea unui fond special, după modelul norvegian, din care vor fi finanţate proiecte importante pentru ţară.

“Anul viitor expiră cei 10 ani conveniţi în acordul cu OMV în care nu puteam umbla la redevenţe. Vom avea o nouă lege a redevenţelor, în care vom aplica media europeană. Nu spun că vom face cele mai mari redevenţe, că pleacă oamenii din ţară. Nu le vom mai face însă nici cele mai mici, va fi exact media mondială, astfel încât să existe interesul să rămână în ţară, să exploateze. (…) Mai e un lucru pe care vreau să-l punem în lege: să facem, pe modelul Norvegiei, un fond special, în care toate redevenţele pe care le vom încasa pentru noile exploatări – fie că e vorba de offshore, fie că e vorba de gaz de şist – să fie puse într-un fond, nu în buget de unde plătim diverse cheltuieli ale administraţiei sau salarii sau pensii, ci le punem într-un fond de dezvoltare şi le folosim numai pentru finanţarea obiectivelor prioritare. O să decidem – avem nevoie de autostrăzi, să informatizăm toată ţara, să facem un centru cum e cel de la Măgurele”, a afirmat Victor Ponta, la RTV.

Chinezii vin săptămâna viitoare pentru Cernavodă

Alte investiţii sunt la Centrala de la Tarniţa, unde urmează să “intre” peste 1 miliard de euro, grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă – “despre care s-a discutat şi pe care eu refuz să le abandonăm, cum probabil ne sugerează alţii – povestea aia că nu pot chinezii sper că s-a lămurit; chinezii au tehnologie, au parteneriat cu Candu şi vin săptămâna viitoare”, a precizat Ponta, făcând referire la criticile lui Traian Băsescu privind turneul său din Asia, catalogat drept “catastrofal ca imagine şi eficienţă”.

Şeful statului a declarat săptămâna trecută că premierul Victor Ponta ar fi trebui să ştie înainte să propună investitorilor chinezi să participe la construcţia reactoarelor că România şi China au tehnologii diferite.

Tehnologii ce ne separă de chinezi

“Te duci în China. «Vrem să ne faceţi reactoare». Măi omule, câtă minte trebuie să-ţi lipsească, ca să nu înţelegi că avem tehnologii diferite? China utilizează uraniu îmbogăţit, iar România utilizează uraniu neîmbogăţit. China dacă ţi le-ar face, deşi nu o să vedem reactoare construite de China în România, dar, prin absurd, să spunem că Ponta a fost atât de convingător, că de mâine năvălesc chinezii şi ne construiesc reactorul 3 şi 4. Suntem dependenţi de importul de combustibil, pentru că România nu produce uraniu îmbogăţit, iar a produce uraniu îmbogăţit e o poveste întreagă. 20 de ani de acum înainte, dacă am începe azi, probabil am ajunge să-l producem”, a argumentat Băsescu.

Alte investiţii sunt cele de la Paroşeni şi Turceni, de desulfurare, în valoare de peste 200 de milioane de euro.

“La resurse naturale, în mod sigur, cea mai importantă şi sigură investiţie din acest an este continuarea explorărilor şi pregătirea pentru exploatarea resurselor off-shore din Marea Neagră, Exxon Mobil, OMV şi Romgaz”, a adăugat premierul.

La infrastructura rutieră, 3 concesiuni pe ţeavă

“La infrastructura de transport, avem finalizate, în sfârşit, după foarte mult timp şi foarte multe discuţii şi proceduri, licitaţiile pentru tronsoanele de autostradă din POS-T. Extrem de mult au durat, extrem de multe contestaţii, necazurile pe care le ştiţi legate de Nădlac-Arad. Suntem în procedură pentru Sebeş-Câmpia Turzii, în aşa fel încât bucata din Autostrada Bechtel, care e deja construită, să se lege pe această Autostradă Arad-Sibiu. Avem în procedură, se finalizează în această toamnă cele trei concesiuni, Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova şi Centura de Sud a Capitalei, iar, odată cu deblocarea POS-T, urmează licitaţii de 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura feroviară”, a mai promis Victor Ponta.

Cădere liberă

Cu tot optimismul afişat de premier, lucrurile nu stau deloc bine. Investiţiile străine directe atrase de România au scăzut anul trecut, pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011.

În primele patru luni ale acestui an, investiţiile străine directe au totalizat 322 milioane de euro, în scădere cu aproape 35% faţă de perioada similară a anului trecut, când a fost raportat un nivel de 494 milioane de euro.

Întrebat despre faptul că nu există mai deloc investiţii străine noi în România anul acesta, iar cifrele oficiale arată că volumul lor a scăzut, Victor Ponta a admis acest lucru, dar susţine că nu contează cine spune că le va face – referindu-se la Guvernul Boc -, ci numai cine le realizează.

Toate-s vechi…

“Nu ştiu cum le putem împărţi, în noi sau vechi, dar putem să le împărţim între investiţii despre care s-a vorbit, că acum am constatat că toată lumea vorbea de nu ştiu ce lucruri şi investiţii care chiar se fac. Şi mai putem să facem o a doua departajare, între investiţii blocate din motive politice… nu mai ştiu, şi investiţii deblocate cu curaj de actualul guvern. În rest, eu am vrut să pun aici ca exemple numai lucruri perfect concretizate şi palpabile. Intenţii avem, foarte multe discuţii, se discută, se studiază, însă deciziile economice nu se iau de către marile companii, cel puţin în câteva luni, ci în momentul în care vor fi concretizate, atunci le prezentăm; nu vreau să le prezentăm nainte, pentru că s-au tot prezentat în ultimii ani şi nu s-au făcut”, a precizat Ponta.

AGRI, pielea ursului din pădure

Despre faptul că AGRI lipseşte de pe lista cu proiectele legate de independenţa energetică, premierul a spus că a vrut să pună pe listă doar proiecte aflate în desfăşurare.

“AGRI este un proiect care sperăm că va fi, în perioada următoare, dar nu are rost să vorbim despre…, din nou, despre pielea ursului. Vedeţi, 12 ani am vorbit despre Nabucco şi a fugit ursul în pădure. Hai să nu mai vorbim decât de lucruri concrete şi sigure”, a conchis Victor Ponta.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.