Cea de-a doua rectificare bugetară din acest an – negativă, deoarece încasările au fost mai mici cu 3,8 miliarde lei decât cele prognozate – a fost aprobată, miercuri, de Executiv. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a obținut cu 75 de milioane de lei mai mult decât cei 104 milioane de lei prevăzuţi iniţial în proiectul rectificării, banii fiind necesari pentru cheltuieli cu echipamentele şi urmând a fi alocaţi și în cursul lunii decembrie, a anunţat ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu. În schimb, investiţiile pierd 1,2 miliarde lei, exact cât a crescut deficitul bugetar (0,2% din PIB), care a sărit de la 2,3% la 2,5% pe metodologie cash şi 2,6% pe metodologia ESA). Premierul Victor Ponta susţine însă că „până la urmă rezultatul este mult mai mult bun decât rău” şi a anunţat, ca pe un titlu de glorie, că plata salariilor şi a pensiilor până la sfârşitul anului este asigurată.
Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare (din 30 iulie), ordonanţa de rectificare prevede o reducere a veniturilor cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei. Ţinta de deficit bugetar a fost revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).
Cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Cheltuielile de investiţii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare şi alte transferuri de natura investiţiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.
Ponta: „Avem creştere economică mai mare decât cea prognozată”
„Până la urmă, rezultatul este mult mai mult bun decât rău. Avem recunoscută oficial de către instituţiile financiare internaţionale anul acesta o creştere economică de 2,2. Am pornit de la 1,6 – 1,8 – 2,2. Probabil că unii or să fie trişti, pe la Cotroceni, că avem creştere economică, era mai bine să ne prăbuşim, erau mai fericiţi, dar avem creştere mai mare decât a fost prognozată”, a spus premierul Victor Ponta la începutul şedinţei Guvernului.
Despre mărirea deficitului de la 2,3 la 2,5, el a spus că „o avem pentru a acoperi cofinanţările pentru toate proiectele europene”. „Faptul că am deblocat toate programele operaţionale e lucrul cel mai important”, a adăugat el, precizând că „am pornit de la 7% absorbţie fonduri europene, suntem la 25% şi să vedem totuşi dacă reuşim să ţinem acest ritm de plată în primul rând a proiectelor”.
„Toată lumea mă întreabă unde am alocat bani pentru investiţii. Cele mai bune investiţii sunt cele din fonduri europene; cele mai bune, cele mai sigure, cele mai bine gândite. Şi faptul că am dat şi punem în continuare toţi banii necesari pentru cofinanţări – şi am adus în ţară peste 2 miliarde de euro, bani nerambursabili – este cel mai important lucru pe care trebuia să-l facă un guvern al României, până la urmă”, a mai spus el.
„În rest, prin rectificare asigurăm toţi banii de salarii, cheltuielile de salarii şi de funcţionare ale tuturor instituţiilor ţării. Vreau să spun foarte clar că am tăiat de la nu ştiu cine şi am dat la nu ştiu cine. Nu am tăiat decât acolo unde erau sume nefolosite, sume economisite”, a arătat Victor Ponta.
La finalul şedinţei Executivului, ministrul Chiţoiu a făcut următoarele precizări:
Cheltuielile de personal au fost suplimentate cu 242 de milioane de lei (mai mult cu 75 milioane lei față de proiect), cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 35,8 milioane de lei, cheltuielile cu dobânzile au fost diminuate cu 569,3 milioane lei, subvențiile s-au redus cu 103 milioane lei, transferurile între unitățile administrației publice au scăzut cu 204,3 milioane lei, iar alte transferuri au fost diminuate cu 506,2 milioane lei.
Cheltuielile cu asistența socială au fost reduse cu 241,8 milioane de lei.
Au crescut bugetele:
- MAI, cu 179 milioane de lei (inițial era prevăzută o suplimentare de 104 milioane lei) pentru cheltuieli cu salarii și echipamente.
- Ministerului Justiției – cu 99,2 milioane lei
- ANSVSA – cu 23 milioane de lei
- Ministerului Afacerilor Externe – cu 13 milioane de lei
- Camerei Deputaților – cu 12 milioane lei.
Au scăzut bugetele:
- MFP – cu 526,6 milioane lei
- Ministerului Muncii – cu 520,4 milioane lei
- Ministerului Dezvoltării Regionale – 315,1 milioane lei
- Ministerului Mediului – 178,1 milioane lei
- Ministerului Transporturilor – 134,3 milioane lei
- Ministerul Economiei – 62,2 milioane lei
- Ministerul Societății Informaționale – 30,8 milioane lei
- Ministerul Agriculturii – 47,1 milioane lei.
Pentru Ministerul Transporturilor a fost alocată suma de 190 milioane lei din venituri provenite din vânzarea certificatelor CO2, pentru finanțarea magistralelor de metrou 5 (suma de 165 mil lei) și 6 (suma de 25 mil lei). Totodată, Ministerul Mediului a primit 35 de milioane de lei pentru împăduriri.
Bugetul asigurărilor sociale a fost diminuat cu 158 milioane lei pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli, iar bugetul de șomaj a fost redus cu 35,3 milioane de lei.
Toate sumele suplimentate sau tăiate la ministere şi alte instituţii pot fi vizualizate în Proiectul rectificării bugetului.
Chiţoiu speră la încasări mai mari până la sfârşitul anului
Vicepremierul Chiţoiu susţine că reorganizarea ANAF, încheiată la nivel regional şi teritorial, şi intrarea în atribuţii, din noiembrie, a Direcţiei Antifraudă, care va recupera sume din evaziune, să depăşească în ultima parte a anului ţinta de încasări a Guvernului.
El a arătat că speră şi la o revigorare a economiei, prin stimularea creditării pentru firme, ca urmare a actelor normative aprobate de Guvern, dar şi la încasări mai mari din impozitul pe venitul agricol, cu termene de plată 25 octombrie şi 15 decembrie, când este valorificată producţia agricolă, precum şi la sume atrase din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a liberalizării preţului la gaze, având în vedere că, faţă de perioada de vară, consumul de gaze este mai mare în ultimul trimestru.
Chiţoiu mai susţine că veniturile colectate la buget sunt doar cu 0,2% mai mici decât în perioada similară a anului trecut şi că se aşteaptă ca, la sfârşitul anului, această colectare să fie mai mare sau cel puţin la nivelul de anul trecut.
“Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom lua măsuri drastice împotriva celor care nu şi-au făcut datoria”, a ameninţat el.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
