Un studiu prezentat marti de reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) arata ca 88% dintre romani considera ca nivelul de coruptie din Romania este “ridicat” sau “foarte ridicat”, iar la nivelul administratiei publice locale procentul este de asemenea foarte ridicat – de peste 75%. Fenomenul este considerat drept cea mai grava problema a Romaniei, dupa lipsa locurilor de munca. Cercetarea sociologica “Studiul diagnostic privind fenomenul de coruptie in administratia publica locala” a fost cofinantata din fonduri structurale, prin Programul de Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013.
In mod paradoxal, romanii considera ca medicii pot primi atentii, dar functionarii nu. Intrebati ce parere au despre oferirea si primirea de cadouri la medic, 70% din populatia generala, respectiv 71,7% din reprezentantii administratiei publice locale s-au declarat de acord cu aceasta practica.
In schimb, 9 din 10 cetateni sau reprezentanti ai autoritatilor publice locale nu sunt de acord cu oferirea de bani sau cadouri catre functionarii publici, pentru solutionarea facila a unor probleme.
Jumatate dintre cetateni acorda note de la 1 la 5 institutiilor din administratia publica locala, in privinta rezolvarii rapide a problemelor, iar peste 64% din populatie considera ca profesionalismul functionarilor publici este de note intre 4 si 8.
Studiul mai arata ca peste 62% dintre cetateni au dat note de la 4 la 8 in privinta organizarii institutiilor. In acelasi timp, peste 60% din populatie acorda tot note de la 4 la 8 pentru implicarea autoritatilor publice locale in actiuni dedicate cetatenilor.
Perceptia populatiei difera sensibil de cea a reprezentantilor administratiei publice locale. De pilda, acestia dau note intre 8 si 10 pentru rezolvarea rapida a problemelor cetatenilor si pentru profesionalismul functionarilor publici.
Repetenti la politete
Lucrurile stau la fel cand vine vorba despre notele pentru politetea functionarilor publici, care a primit intre 4 si 8 de la peste 67% din populatie, in timp ce peste 81% dintre reprezentantii administratiei publice locale au notat tot in intervalul 8-10.
Discrepantele se mentin la celelalte capitole luate in calcul de studiu. Astfel, in privinta interesului functionarilor in a rezolva problemele cetatenilor, peste 44% din populatie a dat note intre 1 si 5, in timp ce peste 78% dintre reprezentantii administratiei publice locale au acordat, o data in plus, note de la 8 la 10.
Aceleasi diferente se inregistreaza intre perceptiile celor doua categorii cu privire la integritatea si disponibilitatea functionarilor publici, la transparenta institutiilor si la comunicarea cu cetatenii. Toti acesti “indicatori” au primit note proaste din partea cetatenilor, spre deosebire de cele ale bransei angajatilor din administratia publica locala.
Ghiduri anticoruptie
In urma studiului cofinantat din Fondul Social European, au fost redactate si doua ghiduri de buna practica pentru prevenirea faptelor de coruptie, unul pentru cetateni, iar altul pentru reprezentantii administratiei publice locale.
Ele ofera informatii despre ce inseamna coruptia, care sunt cauzele aparitiei fenomenului, cum pot beneficia de protectie cetatenii, dar si reprezentantii autoritatilor publice locale, precum si un model de sesizare a organelor de cercetare penala.
In cadrul studiului MAI, au fost intervivate 4.522 de persoane din populatia cu varsta de peste 18 ani si 9.823 de persoane din randul angajatilor si al reprezentantilor autoritatilor publice locale, in perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012. Cercetarea s-a derulat pe 18 luni si a costat 2.076.906 de lei, din care 85% cofinantare de la Uniunea Europeana si restul de la MAI.
Au fost intervievati 1.200 de primari, 600 de fosti primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanti a mediului de afaceri, 600 de jurnalisti, 200 de reprezentanti ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experienta implicate in problematica prevenirii si combaterii coruptiei, 600 de angajati ai administratiei publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajati ai administratiei publice de la orase, 603 angajati ai administratiei de la municipii si 602 membri ai consiliilor judetene. (M.S.)
